Toate contractele privind exploatarea de resurse naturale având clauze clasificate vor fi desecretizate, cu excepţia celor privind probleme de apărare şi siguranţă naţională, iar viitoarele contracte de acest tip vor fi publice, a declarat, luni, premierul Emil Boc.
"Desecretizarea contractului cu Sterling nu este un demers izolat, ci va continua cu celelalte contracte. În mandatul meu, nu vor mai exsita astfel de contracte secretizate", a spus Boc, la lansarea raportului de analiză, sinteză şi progonoză al Societăţii Academice Române "România 2009, criza economică şi statul de drept".
Surse din piaţa energetică au declarat, sâmbătă, agenţiei MEDIAFAX, că Ministerul Economiei intenţionează să facă publice contractele încheiate între compania de stat Hidroelectrica şi traderii privaţi de energie, urmând să ceară, în acest sens, acordul firmelor.
Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, Gelu Mărăcineanu, a anunţat, joi, că a început demersurile pentru desecretizarea contractului de bază încheiat cu firma Sterling, care ar urma să fie desecretizat în şedinţa de Guvern de săptămâna viitoare.
Corpul de Control al Guvernului a început să verifice documentele de la Secretariatul General al Executivului, cancelaria premierului şi ministerele Justiţiei, Mediului, Afacerilor Externe şi Finanţelor care dau dreptul companiei Sterling Resources să extragă hidrocarburi din Marea Neagră.
Verificările au fost solicitate de premierul Emil Boc, ca urmare a dezbaterii privind actul adiţional dintre Sterling Resources şi ANRM la un contract încheiat în 1992, care permite companiei să exploateze rezervele de petrol şi gaze aflate în două perimetre din Marea Neagră.
Compania Sterling Resources a intrat în atenţie după ce au apărut suspiciuni prind contractul încheiat cu Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) privind explorarea a două perimetre din Marea Neagră.
Subiectul dezbaterii politice în privinţa companiei Sterling este suspiciunea că statul român, prin ANRM, a cedat Sterling resursele de petrol şi gaze din cele două perimetre chiar înainte de a fi cunoscută decizia Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ) de la Haga în disputa dintre România şi Ucraina.
România şi Ucraina şi-au disputat timp de mai mulţi ani proprietatea unei porţiuni din platoul continental al Mării Negre. CIJ a decis, la 3 februarie, că României îi revine 79,34% din teritoriul aflat în litigiu, reprezentând 9.700 kilometri pătraţi, zonă unde se presupune că există rezerve de gaze naturale şi petrol.