Nu mai puţin de 11 stâne, cu peste 8.000 de ori, pun stăpânire, încet, dar sigur, pe terenurile arabile din Scânteieşti şi Fântânele * „Nu e păşune destulă”, susţin deopotrivă agricultorii păgubiţi şi autorităţile * În satul Scânteieşti, doi oieri tind să le calce pe urme „teroriştilor” de la Frumuşiţa
Mii de hectare semănate cu grâu, orz, floarea soarelui, porumb sau viţă de vie se întind, cât vezi cu ochii, pe dealurile care înconjoară din toate părţile comuna Scânteieşti. La numai 7 kilometri de o altă comună, Frumuşiţa, devenită celebră din cauza familiei de mocani care instaurase un regim de teroare şi despre care poliţiştii spun acum că se transformaseră în stăpâni de sclavi, localitatea trece, de ani buni, prin chinuri similare din cauza turmelor de ori care s-au înmulţit ca ciupercile după ploaie. O recunosc chiar administratorii celor şapte asociaţii agricole, care an de an, lună de lună, constată neputincioşi că lucrările lor sunt măcinate de dinţii oilor şi caprelor.
„În comună sunt 11 stâne, cu peste 8.000 de oi, nici când exista CAP-ul nu erau atâtea oi!”, punctează Emil Basalic, deţinătorul a 260 de hectare de teren agricol la Fântânele, localitate în care se regăsesc, în prezent, circa 1.500 de hectare de teren arabil. Puţine suprafeţe au scăpat de invazia animalelor, administratorii asociaţiilor fiind puşi în situaţia de a contabiliza şi cam atât. Ciobanii sunt din sat, se cunosc şi nu se face să se „omoare” în câmp pentru câteva sole distruse. Asta chiar dacă, uneori, oierii mai apără dreptul la hrană al turmelor cu…ghioaga! „Eu am o solă de 35 de hectare, i-am găsit cu oile acolo. Era un cioban de prin Chiraftei, de la stâna lui Marin Oacă, şi mi-a zis:” Poate vrei să-ţi dau vreo două ghioage!”. N-am ajuns să ne batem, dar cel puţin acum, cu seceta asta, a fost pericol cu ei. Pe păşune nu au mai avut nimic şi au intrat în culturi. I-am găsit prin coceni, prin grâu”, ne povesteşte Emil Basalic.
La fel de resemnat şi oarecum fidel că buna vecinătate cu ciobanii care sunt săteni, nu veniţi de prin alte locuri, este mai importantă decât câteva culturi stricate este şi Mitică Bute, administrator al SC Deeadex SRL din Fântânele. Omul are 360 de hectare de teren, dar susţine că nu are cum să-i prindă pe cei care îi intră pe câmp cu oile. Ne spune că pânda nu rezolvă nimic şi, oricum, de la a-i prinde şi până la a pune în mişcare rotiţele justiţiei, e mult. „Intră mereu cu animalele, dar trebuie să-i surprinzi, iar la poliţie îţi cere să le duci doi martori. Pe cine să dau vina, că sunt mulţi şi nu recunosc niciodată. Am mai patrulat, dar nu putem sta toată noaptea să vedem care şi cum bagă oile pe câmp. Cu viile e mai problematic, că toamna intră prin ele ceva de speriat”, afirmă arendaşul.
Păgubiţii sunt totuşi mulţumiţi că la ei în sat lupta pentru „spaţiu vital” nu a atins cotele de la Frumuşiţa. „La noi nu e cu sclavie, ciobanii lucrează în familie”, ne spun la unison cei doi agricultori, care arată cu degetul spre „răii” de la Scânteieşti: „Acolo sunt probleme, ciobanii sunt răi!”
20 de hectare rase şi paznici ameninţaţi cu moartea
La patru kilometri de Fântânele, în satul Scânteieşti, povestea e cu totul alta. De altfel, singura reclamaţie venită în acest an din partea unei asociaţii păgubite îşi are originea aici. S-a întâmplat la finele lunii iulie, când Dumitru Slabu, administratorul societăţii agricole „Scînteia”, a sesizat Primăria cu privire la faptul că un cârd de capre aparţinându-i lui Marian Ianuc, zis „Porcul”, a dat iama în 56 de hectare de teren agricol semănate cu porumb şi floarea soarelui. Mai mult, susţine administratorul, cei doi paznici aflaţi pe terenuri, Gheorghe Bătrânu şi Leon Grigore, au fost ameninţaţi cu moartea de către ciobani.
„Anul ăsta mi-a ras de pe faţa pământului 11 hectare de ovăz şi vreo 10 hectare de orzoaică. I-am prins pe tarla, ştim cine sunt, dar nu le-a făcut nimeni nimic. Am avut şi expertiză făcută, în valoare de 50 de milioane”, se plânge Dumitru Slabu.
„De la stâna lui Porcu' se scapă doar cu fuga”
După ce stâna familiei Ianuc a fost călcată de mascaţi anul trecut, în urma mai multor plângeri de la sătenii ale căror vii fuseseră mâncate de animale, ciobanii s-au mutat, cu stână cu tot, în afara saltului, în poligon. Cu toate acestea, veşti despre felul în care se munceşte la stâna celui poreclit „Porcu'” au ajuns în comunitate.
„A avut un ţigan care a stat aici cu nevastă-sa vreo 4 ani fară să se ducă acasă, era de prin Bacău. Nu l-a lăsat. A scăpat cu fuga. Tot aşa, un băiat de aici de la noi din sat, a fugit de la stână, a pus câinii pe el, l-a prins în lanul cu floarea soarelui. Mai avem unul, Roman Toader, care avea un băiat care muncea la vaci, 24 de ore pe zi. A vrut să fugă şi l-a bătut, vai de capul lui. N-a avut cine să umble pentru el. Zicea că i-a pierdut 40 de capre”, ne spune Vasile Jitcă, angajat al societăţii agricole „Scînteia”.
„Să-şi facă dreptate singuri!”
Aceasta este concluzia la care au ajuns autorităţile locale. Chiar dacă păgubiţii ar face sesizare cu privire la culturile stricate, o expertiză şi un eventual proces i-ar costa pe mulţi mai mult decât recolta. „Cea mai bună variantă este să îşi facă dreptate singuri. Este greu să faci plângere, să demonstrezi şi mai apoi să şi câştigi. Mai ales pentru ţăranii simpli, care au câte o jumătate de hectar, e greu!”, ne explică Ghiorghe Bute, primarul din Scânteieşti.
