Primăria Cluj-Napoca va monta pe 135 de clădiri importante din punct de vedere turistic din municipiu plăcuţe informative cu descrierea lor în limbile română, engleză şi fracenză, transmite corespondentul NewsIn.
Primarul Sorin Apostu a declarat, joi, în cadrul unei conferinţe de presă, că municipalitatea va suporta costurile plăcuţelor şi Universitatea Babeş-Bolyai se va ocupa de inventarierea monumentelor şi editarea textelor care vor apărea pe plăcuţe.
"Am încheiat un parteneriat cu Universitatea Babeş-Bolyai pentru marcarea şi o scurtă istorie a fiecărui monument istoric, a unei clădiri importante, sit arheologic din municipiul Cluj-Napoca. Practic am realizat împreună cu dânşii şase trasee turiştice, este vorba de 135 de astfel de locaţii care vor fi marcate şi credem că Clujul are ce arăta din punct de vedere turistic”, a afirmat Apostu.
Primarul a mai spus că o parte din monumentele istorice sunt în curs de renovare, iar altele vor fi licitate în funcţie de fondurile pe care le va avea municipalitatea.
Întrebat de coprespondentul NewsIn de ce nu a folosit şi limba maghiară sau germană pentru inscripionarea plăcuţelor, Apostu a spus că maghiara nu este limbă de ciruclaţie internaţională, iar românii sunt un popor francofon. "Plăcuţele sunt în conformitate cu ordinul ministrului, similare cu cele plasate în alte oraşe europene, chiar şi la Sibiu, şi sperăm că vor fi bine primite de către turişti. Plăcuţele pentru marcarea monumentelor vor fi traduse în limba engleză şi franceză ca limbi de circulaţie internaţională", a afirmat Apostu.
În municipiul Cluj-Napoca există 363 de monumente istorice, din care 43 sunt de valoare naţională şi internaţională, potrivit lui Apostu. Majoritatea monumentelor au fost construite pe vremea Imperiului Habsurgic, conform spuselor şefului Secţiei de Istorie din cadrul Muzeului Naţional de Istoria a Transilvaniei, Tudor Sălăgean.
"Majoritatea absolută a monumentelor istorice din Cluj-Napoca au legătură cu trecutul românesc german şi maghiar. Mi se pare potrivit ca plăcuţele să aibă inscripţii în română, engleză, maghiară şi germană, dat fiind că marea lor majoritate au fost construite pe vremea Imperiului Habsburgic şi a dualismului austro-ungar”, a afirmat Sălăgean.
