În urma percheziţiilor efectuate, joi, 31 august, de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Secţia de combatere a corupţiei, în dosarul privind fraudele de la Casa Naţională de Sănătate (CNAS), 14 persoane au fost reţinute pentru 24 de ore. Cel mai răsunător nume în acest dosar este cel al lui Marian Burcea, preşedinte al CNAS, reţinut pentru constituire a unui grup infracţional organizat şi folosirea influenţei, în exerciţiul funcţiei de conducere din cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obţinerii de foloase necuvenite.
Reţinut a fost şi Ovidiu Munteanu, managerul Direcţiei Relaţii Contractuale şi, respectiv, din 13 iulie 2017, preşedintele Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti (CASMB), cercetat pentru constituire a unui grup infracţional organizat şi abuz în serviciu.
De asemenea, în arest a ajuns şi Ion Răzvan Geambaşu, director executiv al CASMB şi manager al Direcţiei Medic şef din cadrul instituţiei, acuzat de constituire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu şi folosirea influenţei, în exerciţiul funcţiei de conducere din cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obţinerii de foloase necuvenite, în formă continuată (opt acte materiale).
În acelaşi dosar au mai fost reţinuţi: Lucian Vasile Bara, preşedintele CASMB până la 13 iulie 2017, Ion-Ovidiu Mihăescu, managerul Direcţiei Control a CASMB, şi Alin-Sergiu Costache, şef al Direcţiei Generale de Monitorizare Antifraudă din CNAS. Trei funcţionare din cadrul CASMB, Gabriela-Rodica Mocanu, Mina-Elena Petrescu şi Jeana Sardare, au fost şi ele reţinute, fiind acuzate, printre altele, de fals informatic în formă continuată şi permitere a accesului unor persoane neautorizate la informaţii nedestinate publicităţii, în formă continuată (354 de acte materiale).
Procurorii DNA au emis ordonanţe de reţinere şi pentru Nicolae Sergiu Ciobanu, Irina Adelina Geambaşu, asociat şi administrator al unei societăţi comerciale, Răzvan Mihai Mischie, reprezentant legal al unei societăţi prestatoare de servicii medicale, Maria Costică, reprezentant legal al unei societăţi prestatoare de servicii medicale, şi Cristina Manta, avocat în Baroul Bucureşti.
Un an şi jumătate de infracţiuni
Procurorii anticorupţie susţin că există date şi probe că, prin activităţile infracţionale desfăşurate de inculpaţi, pentru care s-a dispus reţinerea, bugetul CASMB a fost păgubit cu 13.189.553,76 de lei (aproximativ trei milioane euro).
Conform anchetatorilor, activitatea infracţională s-a desfăşurat în intervalul ianuarie 2016 - august 2017, perioadă în care "a fost constituit un grup infracţional organizat, prin care sume de bani în valoare totală de 13.189.553,76 de lei din fondurile Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti (CSAMB) au fost fraudate prin decontarea nelegală a unor servicii fictive de îngrijiri medicale la domiciliu, inclusiv pe baza unor dosare medicale întocmite în fals, cu implicarea unor funcţionari din cadrul CSAMB, sub protecţia unor persoane din conducerea instituţiei, dar şi din conducerea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS)", se arată într-un comunicat al DNA.
Pacienţii fictivi, prioritari
Anchetatorii susţin chiar că, în multe situaţii, dosarele medicale cu pacienţi fictivi au avut prioritate la decontare şi aprobare, în timp ce solicitările pacienţilor asiguraţi care, în mod real, ar fi avut dreptul să beneficieze de servicii medicale la domiciliu, erau refuzate. "Pentru evitarea depistării fraudelor se întocmeau, în fals, raportări lunare de servicii medicale necesare decontărilor, iar în paralel erau introduse şi şterse date din sistemul informatic unic integrat al CNAS, prin accesarea fără drept a acestuia, astfel încât în sistem să apară că serviciile medicale au fost efectuate în realitate", se mai arată în comunicatul DNA.
Trebuie precizat faptul că în dosar mai sunt cercetate şi alte persoane, faţă de care nu s-au luat însă, momentan, măsuri preventive.
Cei 14 inculpaţi reţinuţi de DNA vor fi prezentaţi instanţei de judecată cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile. Care vor fi cei care vor ajunge după gratii vor stabili judecătorii de la Curtea de Apel Bucureşti, instanţă la care a ajuns propunerea procurorilor anticorupţie.
