N-am încotro. Trebuie să-l invidiez pe statornicul Neculai. Trebuie să-i dau şi eu satisfacţia care i se cuvine, pizmuindu-l frumos, văzându-l şi auzindu-l cu câtă ardoare îşi rosteşte şi-şi cântă dragostea născătoare de triumf, dar şi suindu-l pe soclul/altarul admirării, pe treapta cea mai înaltă a generozităţii sufleteşti. Trebuie să propun imediat şi urgent prietenilor şi duşmanilor o întrunire/o cină de taină, cu numai două puncte pe ordinea  adunării: î ...

Foaie verde flacără măruntă... uite-aÅŸa mă pregătesc de nuntă: stau ÅŸi stau ÅŸi stau la drumul mare, ÅŸi plec tocmai dincolo de zare, într-o zi cu păsări nestemate în copaci ÅŸi-n gândurile toate! Foaie verde cruce-n primăvară... chiar pe valea cursă din vioară, chiar pe dealul unde-odinioară am visat că am să fiu mireasă... ÅŸi-uite, azi, nimic nu mă mai lasă lângă voi, aici ÅŸi-acum ÅŸi-acasă! Foaie verde inimă de piatră... doamne, nici un câine nu mai latră sÄ ...

Cică din Colo bate...cică bate şi murmură la geam: "Upanişade... caleaşca voastră cum s-adâncă-n rouă... şi tu, şi el...(cu mâinile-amândouă)... zadarnic cereţi milă şi-ndurare la Care...(care cară în Cer care)... dar n-au habar şi sunt indiferente la "nec plus ultra", la "festina lente"... şi scârţâie şi cad...(hulpav)...în Sine cum nişte Oarecare, Oarecine...!"   Cică în ceastă strâmtă boabă rouă, când bate vântu-n Care şi când plouă, caleaşca noastră ...

Da...pune acordeonul (Hochner) la piept (piept în care, vorba poetului, are şapte vieţi şi-o inimă cât bostanul) şi începe să cânte. Acordeonu-i foarte bine acordat. Petrache-i foarte bine intenţionat. Şi cântă. Cântă nu numai din substantivul obişnuit cu "valurile dunării" şi cu "valurile amurului", ci şi din gură. Amicu-i dotat cu nişte minuni de corzi vocale greu de aflat în lumea muzicii amatoare şi profesioniste. De fapt, Neculai de pe Frunzei este vestit isonar purt ...

1. Prefaţă la sfârşit   Rămâi cu bine, doamnă Lu!.../ de azi, sunt mort, mă strigă Nu!... de azi, mă duc la doamna Ca... o doamnă care spune Da!...   N-ai aşteptat să vrei să vezi cum scriu pe Marile Zăpezi... să tremuri şi să poţi citi cum se topeşte nenea Zi!...   2. Cuprins la început   Tot mai adânc, tot mai adânc îndes iluzii în oblânc... tot mai târziu şi mai la deal: cruce...şi linişte...şi cal!...   Şi mai demult, tot mai demult mă pregătesc de înc ...

Gata...suntem la poarta bojdeucii, albastră şi primitoare, cu Fetiţa pe post de majordom. Fetiţa-i căţeaua eroină din vara trecută, când au sfărmat-o roţile unui Jeep cu baragladină la cârmă, dar frumoasa/veterana lătrătoare s-a vindecat singură, ca prin minune, mai abitir decât turturica Phoenix, mai abitir decât stăpânul său lovit de Soartă, aceasta din urmă fiind soţia incurabilă şi curatoarea propriului Destin. Fetiţa-i gălbuie spre alb...şi nu-i singură. O că ...

Le întâlnesc în orişicare clipă... (aceleaşi sunt, oriunde m-aş afla)... două au fost de la-nceput, şi două cred că rămân până la moartea mea!   La moartea mea...că ele nu au moarte, şi n-au nici milă, n-au nici un regret... le-am tot cărat în suflet şi-n spinare, şi le-am iubit şi repede şi-ncet!   Le-am şi urât...le-am zis blesteme grele: să le văd arse, sfărâmate, sloi... le-am dat (la toţi) de foame şi de sete, dar au venit (aceleaşi) înapoi!   Şi mi-au ...

Fireşte, dată fiind smerenia şi simplicitatea zdravănului mecanic însurat... (mergea şi "însurat mecanic", însă nu vreau să aduc atingere cuibuşorului de nebunii, aruncându-i peste gard inexorabilul  "erare humanum est", nu vreau să tulbur calitatea/frumuseţea embrionară a cestui vis aflat pe cale să se transforme într-o realitate inegalabilă, inestimabilă, majestuoasă şi demnă de bârfa tuturor pizmelor feminine şi masculine din lume)...nu mi-a fost uşor să-i smulg lui ...

Sigur că da! Nu mai stau pe gânduri! Trebuie (numaidecât) să-i zvârl adevăru-n faţă, să-i explic rolul şi importanţa statorniciei/fidelităţii pe sfera de pământ...şi să-i propun realizarea ideii de salvare/conservare a Genei sale, de continuare (dacă vrea şi dacă se poate) a principiilor şi a normelor făcătoare/dătătoare de triumf şi apoteoză!...În afara statuilor pe care i le voi ciopli, i le voi înălţa pe soclu şi i le voi dezveli în agora şi-n unghiurile prop ...

Parol, iubita mea-i cea mai frumoasă dintre toate femeile cu adresă şi fără adresă, miroase a evaziune sentimentală, a levănţică şi a cheie franceză!   Parol, iubita mea-i delicată şi plină cu cel mai mare suflet din lume... de câte ori trăieşte, o aud foarte-foarte tristă... şi, de câte ori moare, se ţine de glume!   Parol, iubita mea stă foarte cu minte şi foarte cuminte în fotografia pe care o port ca pe o stea de mare importanţă şi viteză... însă, când şti ...