Săriţi de pe cai şi lăsaţi-i să pască cicoare crescută pe morţi şi pe vii!... Nici ghioaga, nici biciul, nici frâul nu poate să scoată din ochi libertatea lui Pi! Un Pi este simplu... şi ştiţi ce înseamnă în lumea aceasta cu cercuri haihui!... Săriţi de pe cai şi lăsaţi-i să pască pe raza rotundului spus nimănui! Vă dau diametrului vostru lungime mai mult decât ştie a fi 2/Pi/eR!... Piciorul de cal şi de plai sângerează... legaţi-le rana cu frunze de cer, cu ...

Omul din titlu-i dat "în 3 virgulă 14" şi-n "pisica Penelopei"... (cum zicea poetul Nichita Stănescu, supranumit "îngerul cu o carte în mâini", sau "antrenorul de îngeri", sau "uzina de metafore", sau "vulturul cu aripi pe dinăuntru")... Sigur că da!... când e vorba de Poezie, poetul care ne-a dat şi ne-a lăsat "Noduri şi Semne", dar şi "Ordinea cuvintelor"... "Roşu vertical", dar şi "Antimetafizica", nu ezită !... Astfel, când o ziaristă înţepată şi acidulată l-a între ...

Iată, mă aflu (iarăşi) Mâine... un (fel) de Azi aÅŸteptat întotdeauna! Sigur, sunt Mâine... însă mai târziu cu zece ani, exact în colÅ£ul drept, pe care-l realizează aia Paralelă ÅŸi aia Perpendiculară când "dau una-n alta, ca proastele", vorba poetului Mircea Dinescu. Femeia mea cerÅŸetoare nu mai stă cu mâna întinsă, nu mai stă tristă, nu mai stă cu pruncul pe picioare-n legănare, nu mai stă deloc, nu mai este... Oare nu cumva o fi murit, cum am citit în poezia găsitÄ ...

Moto: "Bună fie-ţi dimineaţa, doamna mea din Dealul Drept!.../ Io-s pe Dealul Strâmb şi caut Zarea Ciutei, şi aştept,/ poate vine de Oriunde, poate vine de Oricând,/ vremea Timpului şi timpul Vremii moarelor de vânt!" (anonim folk) Am să plec şi-am să mă duc/ unde coarnele de plug stau zvârlite prin unghere.../ Nimenea nu la mai cere, nimeni nu le suie-n care,/ nu le pleacă la arare, hăt, pe Ciuta, hăt, pe Cioara,/ unde rugineşte Moara, şi s-o învelească-n brazdă,/ poate ...

Moto: "Bună fie-Å£i dimineaÅ£a, doamna mea din partea Ceea,/ unde stă Singurătatea la taclale cu Femeia/ ÅŸi îndrugă la proverbe, la războaie ÅŸi la doine,/ ÅŸi mai dau ÅŸi-n lăcrămare, dau ÅŸi-n doruri... ÅŸi pe noi ne/ tot aÅŸteaptă-n ceastă Viaţă, cu atâtea păsări calde,/ cu dulceaţă ÅŸi cu turte, până când plecăm în plante!" (anonim folk) Åži fui la Zi!... arat-am, doamna mea!... privighetoarea cea mă priveghea, cel cuc (pe sine, mie) se cânta, cea mierlă (repetentÄ ...

Da... sunt oameni care cred în eternul Mâine, chiar de-s cerşetori, chiar de-s dezmoşteniţi ai sorţii, chiar de-s convinşi de zădărnicia cestei aşteptări, cum erau fenicienii aşteptându-şi corăbiile să vină la ţărmuri, deşi ştiau că sunt scufundate pentru totdeauna. Da... sunt oameni pe marginea drumului şi pe marginea lumii, a căror tenacitate-i vecină cu nebunia. Da... foarte mulţi sunt aceşti pomanagii despre care lumea, aceeaşi lume, decretează, în zeflemea, că ...

Da... aşa am visat-o pe femeia tristă, aşa l-am visat pe copilul vesel... aşa am visat că cerşesc o gogoaşă, două gogoşi!... Şi aşa de mult aş fi dorit să nu mă trezesc, să nu mă trezească imbecilii de la etajul acela... şi să rămân aşa, în colţul şi-n unghiul drept, pe care-l face strada Paralelă când dă-n cea Perpendiculară... şi să văd şi eu ce-nseamnă cerşitul zilnic, în umilinţă şi-n frig, dar şi-n ţâra de nădejde întru salvare şi demnitate!... ...

bate vântul prin artă.../ (al dracului vânt)... nemurirea e moartă.../ şi multe mai sânt! intr-un artă haihui/ şi găsesc doar lozinci... rugineşte-n statui/ leonardo da vinci! bate vântul la poartă.../ (al dracului bate)... vioara e spartă.../ şi mult sunt toate! şi sunt mulţi care nu,/ şi sunt mulţi care da... oare cine, când, cu/ eminescu va sta? şi nu ştiu despre sânt,/ şi nu ştiu dacă vor... scuipă moara de vânt/ şi tot cred că nu mor! vor lumină cu minus,/ ...

Şu! şu! şu!...(aşa s-aude!).../ cică vine să mă ia, să mă ducă (nu ştiu) unde/ se întâmplă, se petrece numai vis, numai verdeaţă,/ numai sigur...uite-aşa!... cică şi Ivan Turbincă!.../ cică şi Sergentul Zece!...   Cică vine-n seara asta.../ (oare nu mai are timp?)... după ce-n adâncul nopţii/ cade-naltul mut şi rece, şi mă muşcă de uitare,/ şi mă zgârie pe nimb!... cică şi Ivan Turbincă!.../ cică şi Sergentul Zece!...   Cică după ce începe/ (cel mai lu ...

Da, cu palmele întinse spre Mâine...aşa stau şi cerşesc în unghiul drept, care se face când strada Paralelă dă-n cea Perpendiculară dacă vii din cealaltă Parte, şi pentru că mâine-i ziua Promisiunii!...Fiindcă deja-i Mâine şi, iată, exact din cealaltă Parte vine femeia tristă cu copilul vesel...şi parcă nu mai sunt ei!...ea-i mai în vârstă, mult mai în vârstă decât în ziua cu gogoşi!...şi el e mai mare, mult mai mare decât în ziua aceea! cred că-i de vârstă ...