Pentru aniversarea celor 30 de ani de "Viaţa liberă", ne-am gândit, în primul rând, la oameni. Oamenii care fac ziarul astăzi, o parte dintre cei care l-au făcut în aceşti ani, mulţi şi zbuciumaţi pentru presa românească, dar mai ales oamenii pentru care ziarul a trăit şi trăieşte: gălăţenii. Am demarat un proiect editorial pentru a vă aduce aproape oamenii care contribuie la apariţia şi difuzarea celui mai vârstnic - deşi mereu tânăr - cotidian al Galaţiului post-decembrist, unul dintre puţinele ziare din ţară care au apărut atunci, în decembrie '89, şi care încă sunt vii, în ciuda multelor vicisitudini, economice, dar nu numai. Pe parcursul acestei luni, vă vom povesti despre ziar şi oamenii lui, iar jurnaliştii de ieri şi de azi vă vor spune cum simt ei timpul trăit aici.
A vinde ziarul, vocaţie de o viaţă
Poate părea simplu să pui pe tejghea, zi de zi, un ziar pe care să îl dai mai apoi cititorului dornic să afle ştirile zilei. Nu e aşa, pentru că dacă nu faci cu drag munca ce presupune dedicare şi sacrificii, nu rezişti în lumea difuzorilor de presă. Rutina poate deveni apăsătoare, iar rezultatele nu au cum să fie satisfăcătoare, nici pentru cel care aduce lumii informaţia, nici pentru cel căruia îi este destinată. Vânzătoarele "Vieţii libere" contabilizează, laolaltă, sute de ani de experienţă în reţeaua de distribuţie a ziarului. Unele dintre ele numără decenii de muncă, mii de oameni pe care i-au cunoscut şi pentru care au devenit personaje importante în viaţa de zi cu zi. Cu siguranţă, toate sunt motoarele fără de care munca noastră, a jurnaliştilor, nu ar avea finalitate şi le mulţumim pentru efortul de a fi ambasadoarele noastre, zi, de zi, de la 4,00 dimineaţa.
Veteranele reţelei de distribuţie
O cheamă Steriana Filimon şi este veterana gestionarilor care formează reţeaua de difuzare a "Vieţii libere". Vechimea ei în branşă este cât o viață - 23 de ani. De mai bine de două decenii, doamna Steriana este cea care le aduce veştile zilei locuitorilor orașului dintr-un cartier mărginaş al Galaţiului, la chioşcul din Micro 39 B. Zi de zi, de la 4,00 dimineaţa, începe programul de la care nu s-a abătut şi nu are de gând să se oprească. "Nu a fost uşor întotdeana, am lucrat şi în două schimburi, dar m-am învăţat şi cu oamenii, şi cu ziarele. Nu te poţi rupe uşor de asta. Chiar şi în concediu am ajuns să mă trezesc la aceeaşi oră, munca asta te prinde şi îţi face programul şi în viaţa personală", ne-a spus veterana gestionarelor "Vieţii libere". Peste drum, pe Aleea Comerţului care duce spre piaţa din Micro 39 A, o altă veterană îşi trăieşte, zi de zi, povestea de mesager. O cheamă Elena Vrabie şi de 15 ani le dă "bună dimineaţa" şi un ziar cititorilor din cartier. "Ajungi să cunoşti oamenii în atâţia ani, şi ei te cunosc pe tine. M-am obişnuit cu toate şi nu mi se mai pare nimic greu, nici măcar trezitul de dimineaţă!", ne explică doamna Vrabie. Microbul lucrului cu jurnalul şi oamenii a atins-o, iremediabil, şi pe Maria Oancă, "stăpână" pe zona de la General încă din 1998. 21 de ani de muncă la chioşc şi-au pus adânc amprenta asupra vieţii ei, dar şi a clienţilor. "Nu mai poţi să pleci. Dacă oamenii văd că nu mai eşti, imediat întreabă ce s-a întâmplat, cred că ai făcut ceva rău sau ai păţit ceva. Chiar şi când eram în concediu, mă sunau acasă. De trezit dimineaţa nu se mai pune problema, mă trezesc fără ceas! Ca să fii un bun vânzător trebuie să te implici, să pui suflet, să ştii să arăţi şi să vinzi marfa, iar atunci clienţii sunt mulţumiţi", ne-a dezvăluit doamna Oancă. Un punct de vedere similar l-am aflat şi de la cea de-a patra veterană a mini-seriei celor mai vechi gestionare. Catinca Răşcanu a depăşit vârsta de pensionare, dar nu se poate lăsa. Pur şi simplu, în chioşcul de la "Bănci", a prins contur, în urmă cu 13 ani, o nouă componentă a vieţii ei, atât de importantă încât nicio altă variantă nu i s-a mai arătat tentantă. "Am avut ofertă să plec în altă parte, dar nu am putut. M-am obişnuit cu oamenii, cu publicaţiile, aici e universul meu. Când voi pleca, voi pleca doar acasă", ne explică doamna Catinca. De 20 de ani, existenţa Rodicăi Chilian se confundă cu cea a "Vieţii libere". A început într-o zi de 26 septembrie - zi cu semnificaţie adâncă şi norocoasă în viaţa uneia dintre cele mai vechi gestionare a reţelei - şi de atunci s-a perpetuat, neîntrerupt, la puncte de difuzare din aproape tot oraşul. "Mi-a purtat noroc data de 26 septembrie. M-am angajat aici, m-am căsătorit, mi-am botezat copilul şi nepoata. Aşa am rezistat. Primii zece ani i-am petrecut la chioşcul de la Combinat. Au fost cei mai mulţi şi cei mai frumoși sub aspectul oamenilor pe care i-am întâlnit acolo. Aveau foarte mult bun-simţ, chiar dacă erau "combinişti", cum le zice lumea. Şi la chioşcul de la Modern a fost o perioadă frumoasă. Am avut de-a lungul anilor şi experienţe mai puţin plăcute, mi s-a furat poşeta, au mai fost conflicte cu diverşi oameni, dar am trecut prin toate şi vreau de aici să ies la pensie!", ne spune doamna Chilian, în prezent vânzătoare la chioşcul "Vieţii libere" de la Şantierul Naval.
Maria, stăpâna stocurilor
Există, în "Viaţa liberă", un om care ştie fiecare bucăţică de marfă, de la ziar, la ultimul şerveţel, care se vinde în chioşcurile reţelei. Este Maria Sfăt, contabila care ţine zi de zi evidenţa a ceea ce ajunge pe tejghelele celor 35 de puncte de difuzare din oraş. O muncă de rutină, grea, care dacă nu o ai în suflet şi nu esti pasionat de detalii, foarte exact şi calculat, nu ai cum să o duci la bun sfârşit. Maria o face de cinci ani şi nu are niciun gând să se oprească. "Eu sunt revizor şi inventariez marfa din toată reţeaua. Lucrez cu cifre, dar şi cu oameni, iar acolo unde se produc greşeli, nu e loc de întors. E o muncă delicată, dar ceea ce fac, fac cu sufletul. Doar aşa îţi iese, când faci cu sufletul. Şi mai contează să ai şi şefi buni, care să te înţeleagă. Eu am avut noroc din punctul ăsta de vedere", ne dezvăluie, cu modestie, Maria, cea care are grijă de bunăstarea contabilă a chioşcurilor "Vieţii libere".
Chiar dacă spaţiul tipografic nu ne-a permis, din păcate, să vi-i prezentăm, cu poveştile lor de viaţă, pe toţi cei care vând ziarul "Viaţa liberă" în chioşcurile din reţeaua proprie, le amintim aici numele, cu mulţumirile noastre pentru toată munca depusă, cu urări de sănătate şi linişte pentru anul care vine. La mulţi ani tuturor!
Nuţa Andronescu, Mariana Anghel, Monica Bălan, Florentina Balmuş, Ianula Bârlădeanu, Epraxia Bejan, Silvia Bogdan, Mioara Butunoi, Rodica Chilian, Constantin Iulica, Caterina Dărăbeanu, Rodica Dima, Mihaela Dobrin, Aurica Drăgoiu, Steriana Filimon, Lidia Florea, Georgeta Gârleanu; Mariana Gheonea, Ecaterina Grecu, Ştefana Huţu, Didina Ilieş, Păunica Manea, Carmen Marin Damian, Georgeta Mitache, Maria Morari-Dubău, Tincuţa Munteanu, Fănuţa Murariu, Marieta Niţu, Mariana Oancă, Catinca Răşcanu, Maria Rugină, Petru Rugină, Dorina Seben, Fănica Sîrbu, Ilda Szaniszlo, Aurelia Vişan, Elena Vrabie şi Anymary Zaharia.
