Ion Zimbru

Ion Zimbru

Din colecţia „Cele mai frumoase poezii rămase tablou” TEAMĂ și CURAJ (pentru domnul Costică Tânjală – La Mulți Ani!)

Vineri, 23 Iulie 2021 00:00 | Publicat în NEC PLUS ULTRA
(!) sobor de greieri: substantive negre într-un concert candid, atemporal – triumf discret, naiv...iluminare sintactică, liturgică...(halal!) – şi negreşit prilej de contemplare a unui dat cu har simplu şi pur: partea frumoasă a zădărniciei în care-ndur, te-ndur şi mă îndur – şi-n care viaţa/moartea se destramă mereu, fără CURAJ şi fără TEAMĂ (!)   sobor de fluturi: substantive albe într-un alai din care mai avem de învăţat să fim fără astâmpăr în timpu ...

MATRIA MEA

Joi, 22 Iulie 2021 14:45 | Publicat în Divina Tragedia
Înainte de mult aşteptata noastră întâlnire, te anunţ şi te avertizez că nu iubesc nici o Patrie! şi că nici o frică nu mă încearcă din cauza ei, pentru ea, deoarece exact în Curbură de Carpaţi o doare de inima mea şi de inima ta! că astă limbă (morfologia şi sintaxa) în care gândesc, şi în care citesc, şi în care scriu, şi în care dorm, şi în care mor fără oprire...mi-a dăruit-o Dumnezeu şi Mama, iar nu Patria! desigur, şi eu am fost născut într-un loc, î ...

Din colecția ”Cele mai frumoase poezii rămase tablou” ALB și NEGRU (de/spre răsplată)

Joi, 22 Iulie 2021 14:45 | Publicat în NEC PLUS ULTRA
(!) mulţime goală: limită de alb şi negru, minunat – se poate spune?! te uiţi, se uită: un alai în marş, în alergare spre deşertăciune (!)   (!) eu nu mă uit: sunt orb! eu nu aud: sunt surd! – această stare mă ajută să fiu cu amăgirea paralel, şi spectator ne/vrednic la derută (!)   (!) se poate spune cine-i vinovat pentru această goană-nşelătoare: uitarea vrunui rost?! orgoliul scump?! cursul mulţimii din/spre di/sperare (?!)   (!) eu nu mai stau – adică mă î ...

PE SUFLETUL MEU DE ONOARE

Miercuri, 21 Iulie 2021 00:00 | Publicat în Divina Tragedia
Oare cum ai putut să crezi? Cine te-a îndemnat să pui la îndoială onestitatea-mi legendară? Ce gânduri nefaste au pus stăpânire pe tine? Ai auzit vreodată (de-a lungul vremurilor şi timpurilor) că vrun Cineva a dorit ori a îndrăznit să caute aiastă uriaşă Privire? Şi doar ţi-am spus şi ţi-am scris de mii de ori că nu sunt în stare să pot râvni enorma privire Cleopatră, că nu sunt în stare nici măcar să pot termina o scrisoare la lumina ochilor săi! Şi doar ai auz ...

Din colecţia „Cele mai frumoase poezii rămase tablou” SENS UNIC (pentru toți cei aflați la jumătatea vieții)

Miercuri, 21 Iulie 2021 00:00 | Publicat în NEC PLUS ULTRA
Acum, când ceasul bate jumătatea vieţii, stai şi pleci şi te întorci în fiecare zi, ca şi cum te-ai afla tocmai la început! Şi, de fiecare dată, cu ochii în/spre Sus, rosteşti hamletian: „a fi or a nu fi!”... Şi parcă nu te-a durut nimic, niciodată, pe acest drum cu sens unic: numai dus!... Sau parcă te-a durut totul, totdeauna, ca şi cum nu ai şti, ca şi cum nu ai vrea, ca şi cum nu ai putea să-ţi răsară luna în jurul pământului şi al sufletului tău, în jurul ...

O SCRISOARE…de DINCOLO

Marți, 20 Iulie 2021 00:00 | Publicat în Divina Tragedia
Chiar am uitat de când nu am mai primit o scrisoare alcătuită cu peniţa şi cu cea mai caldă cerneală din necunoscut. O scrisoare pură şi simplă. Cu litere frumos articulate, ca-n documente de cancelarie, ca-n urice domneşti. Întocmită de-un orfevru, parcă. O scrisoare scurtă şi cuprinzătoare. Convingătoare, mai ales. Am primit-o ieri, la biserică. Mi-a adus-o cea mai vrednică şi frumoasă poştăriţă din cel mai năzdrăvan Cartier gălăţean. Paranteză: pentru cine nu ...

Din colecția Cele mai frumoase poezii rămase tablou” ADIO sau LA REVEDERE (mic...tratat de uitare)

Marți, 20 Iulie 2021 00:00 | Publicat în NEC PLUS ULTRA
Mă duc la tine...am uitat să-ţi spun tot ce se spune-n ordinea din care îmi iau ceresc, îmi iau şi pământesc pentru-ntâmplarea mea devastatoare! Mă duc la tine...chiar dacă nu ştiu de unde vine, până unde duce cărarea asta, gândul meu hrănit cu timp din viaţa lemnului de cruce! Mă duc la tine...chiar acu mă duc să răsplătesc blândeţea mâinii tale şi ochii de la care-am învăţat cu plâns ce-nseamnă două catedrale! Mă duc la tine...mă apropii...vezi cum cerul se d ...

ODĂ GRĂTARULUI CONTEMPORAN

Luni, 19 Iulie 2021 00:00 | Publicat în Divina Tragedia
Mă sui în autobuz. E duminică. E ora șapte și douăzeci și șapte, antemeridian. Nădăjduiesc să nu mă mai sâcâie nimeni cu decibeli orali peste limitele admise de bunul simţ. Mă aşez şi deschid o carte cu psalmi. Cu fiţe de doamne/dive sus/puse, din staţia Ţiglina Unu urcă două trăncănitoare de serviciu pe traseul lui 9. Se năpustesc elegant şi ocupă locuri faţă-n faţă, uite-aşa, pentru ca să-şi vadă gesturile, să-şi controleze mişcările, să se-nţeleagă, ...

Din colecţia „Cele mai frumoase poezii rămase tablou” ULTIMUL CITITOR (către învățătoarea Rodica Rășcanu – La Mulți Ani!)

Luni, 19 Iulie 2021 00:00 | Publicat în NEC PLUS ULTRA
ultima dată a/m fost într-o toamnă singură şi uitată ca un abecedar în copilărie, într-o toamnă galbenă şi răsfoită de vânt, ca o carte cu poezii despre care nu se ştie cine şi pentru ce le-a scris, de unde şi de când atâta frumuseţe răscolitoare, atâta melancolie exemplară, până unde şi până când mai poate să coboare dumnezeu pe pământ, ca un cititor – ultimul cititor înainte să lăcrămeze şi să dispară !!!   despletită şi rătăcitoare prin neguri, ...

ACTUALITĂȚI

Sâmbătă, 17 Iulie 2021 00:00 | Publicat în Divina Tragedia
În fiecare zi, de câţiva ani buni, cum se zice (de câţiva ani răi, ar fi fost mai bine zis, nu?) o văd la colţul farmaciei. Stă şi tace. Nu cere. Nu priveşte la cineva anume. E o bătrână. Tare bătrână. O femeie uitată de ai săi, uitată de ai noştri şi de ai voştri, dar, mai ales, uitată de Partidul şi de Statul Nesimţirii. Ridurile-i accentuate demonstrează că biata alcătuire omenească se află printre primele în topul Suferinţelor trimise pe Pământ şi aplicate ...
Pagina 12 din 594