eu te respect, figura mea de stil, de sanchi şi de treflă, te contemplu ca pe-un uric de samă, strict-secret, ascuns într-o firidă dintr-un templu şi căutat cu patimă şi sârg, de când s-a pus istoria pe cale, visat, râvnit, râs, plâns de cavaleri, de regi, de împăraţi, de haimanale !!!   eu chiar cu preţul vieţii te respect, chiar cu dispreţul celor care-(mi) sapă loc pentru pus idei la încolţit acum, imediat, urgent, degrabă fiindcă, altfel, (n)-ar mai fi nimic în urm ...

te-ai dus, bătrâne hâtru şi cuminte. te-ai dus...şi ai lăsat singurătatea fără matale. până la capăt am să-mi aduc aminte cum te vedeam şi te auzeam pe deal şi pe vale, cum trebăluiai prin grădină şi prin ogradă şi pe toate coclaurile pe care le-ai sfinţit cu sapa, nu cumva să se împiedice apa în care ai plâns cu toţi pământenii şi cu dumnezeu, aşa, să nu sece fântânile niciodată, să învăţăm şi să ştim ce înseamnă sete la bine şi la greu.   te-ai du ...

„Stau pe linia de tramvai şi mă uit la tine. Chiar nu vezi că mă uit la tine? Am, cumva, ochii urâţi? Te deranjează, cumva, tăcerea mea? Are vreun rost să-mi stric strunele vocale când Patria Voastră huruie de urlete şi de nesimţire, de lumpeni şi de ticăloşi? Dacă vrei să mă priveşti, nu mă privi compătimitor! Priveşte-mă aşa, fără nici o milă, fără omenie! Că m-am săturat de umanismul pe care-l afişaţi în găuri şi-n palate! M-am săturat de minciunile pe ...

Toate-s descuiate, deschise, desferecate...însă nimeni nu se apropie de trecutul timpului prezent, de prezentul timpului trecut...nimeni nu vrea să priceapă că Viaţa-i Unică numai şi numai departe de Urât!...Sigur că da! Cum să priceapă...când fiecare dintre aceştia nu vrea numai o viaţă, nu vrea viaţă unică? Aceştia vor să trăiască de o sută de ori, de o mie de ori...şi de aceea/de asta cred în tot felul de bazaconii cu viaţa de apoi, cu viaţa de după, cu viaţa cea ...

la deal şi la vale, prin sângele tău, mă simt un titanic de-o viaţă întreagă – şi caut, şi caut...şi încă nu văd nimic temător – toţi se uită şi pleacă departe de mijlocul tău majestos, departe de marginea ta luminoasă, de sufletul tău blând şi drept şi curat, de inima ta cum un dor de acasă !!!   la deal şi la vale...şi parcă nimic şi nimeni nu poate, nu vrea să mă ştie, şi caut, şi caut – mai am orizont – şi chem, şi tot chem, şi aud simfonie: se ...

Nu aud nici o bătaie în uşă. Nu aud nici o bătaie în geam. Nu aud nici o bătaie în poartă. Nu aud nici o bătaie nicăieri. Şi, totuşi, mi se pare că mă pândeşte cineva, ceva. Am senzaţia netă că mă caută cineva, ceva, dar nu are curaj să bată, să strige, să intre fără să aud, fără să văd, fără să ştiu, aşa, samavolnic. Şi ce dacă nu văd, nu ştiu, nu aud, nu sunt anunţat? Nu-i bine să deschid totul, chiar dacă mă voi convinge că doar mi s-a părut? Ce ...

şi dinspre „tot” asculţi întruna:/ „sunt eu... ştii cine... îţi trimit tot ce visezi fără oprire,/ de la-nceput, frumos, curat, tot ce râvneşti fără prihană,/ cum sanctitatea unui schit, cum lacrima de adâncime/ când stele proaspete (nu) cad !!!” şi-ţi pare floare la ureche/ să tot pândeşti, să tot aştepţi, să tot suspini pe ceste margini/ de timp, de vreme şi de loc, să strigi că tu eşti norocosul/ din lumea celor strâmbi şi drepţi, să spui la toţi, să ...

se apropie. din toate părţile se apropie.sunt multe. puzderie. nu lipseşte nici una.se apropie dinspre demonic? dinspre divin?nu ştiu. dar vin toate într-una şi întruna!!!sunt acasă. în patrie. în toată ţara, adică.sunt naţionalist pe deasupra şi pe dedesubt.dar nu-mi pun sârmă ghimpată la margine.nu pot să fiu nici în/frânt şi nici între/rupt!!!sigur că nu. nu mă sperie această invazie.nu mă teme nici o furie, nici o măgulitură.pregătesc şi pâine şi sare şi ap� ...

Ieri, dimineaţă, la ora când mârlanii scot câinii la defecare în decor, plec spre Altă Singurătate şi jur să nu mai scriu despre idioţi. Merg destul de încet, corect, gramatical. Dau prioritate celor care aleargă spre Nicăieri, din cauze arhicunoscute. Nici unul nu mă ocoleşte. Toţi mă împing. Vor să treacă, să ajungă, să facă, să dreagă. Chiar mă dau jos de pe trotuar şi-i las să se manifeste, să-şi exprime angoasa musculară, umorile, concluziile şi dimensiunea ...

am astă clipă... o păstrez întruna, ca pe-un secret curat, ca pe-un odor - e PRIMA... celelalte sunt murdare - s-o am atuncea, când va fă să mor!!! am astă clipă... o ascund în suflet - numai acolo-i locul cel mai sfânt - în rest, e destrămare şi minciună, timp sfărâmat şi steauă fumegând!!! am astă clipă... clipa cea mai lungă şi grea printre devreme şi târziu şi printre minus/plus... ULTIMA clipă, s-o am atuncea, când va fi să fiu!!! vezi ce frumos vibrează infin ...