Evaluaţi acest articol
(8 voturi)
Fii primul care postează comentarii!

- Vă numiţi Ilarion Ionescu - Galaţi. Care este legătura Dvs. cu Galaţiul?
- Tatăl meu s-a născut în 1882, la Galaţi. Toate rudele mele din partea tatălui provin din oraşul de la Dunăre. Am stat pe strada Grădina Veche, la numărul 31, pe timpul acela. Tatăl meu era cel mai mic dintre cei şapte fraţi. Mi-am petrecut o mare parte din copilărie aici, pentru că veneam la surorile tatălui meu. Mai mult decât atât, în 1956, am colaborat cu Filarmonica din Galaţi, care avea pe timpul acela una dintre cele mai performante orchestre din ţară. Anii au trecut, am devenit student, după care am devenit solist, apoi dirijor. Am colaborat şi în această calitate cu orchestra de la Galaţi. Am multe amintiri şi prieteni şi colegi care mă leagă de acest oraş (mulţi au plecat de lângă noi), de aceea mă bucur nespus să urc şi acum pe scena de aici, unde am găsit o orchestră cu multă bunăvoinţă şi cu perspective.

- Când aţi început studiul muzicii?
- Tatăl meu era profesor de contabilitate, dar era mare amator de muzică. Cu el am început studiul viorii, la trei ani şi jumătate.

- Aţi făcut cursuri de dirijor la Paris, aţi stat un an în America, aţi fost director artistic la Filarmonica din Istanbul, aţi dirijat pe multe scene din lume. De ce nu v-a atras să rămâneţi în străinătate?
- Mi-a fost frică. Când eram student la Paris, am avut şi slujbă acolo. Câştigam de două ori bursa de la guvernul francez. Cântam într-o orchestră. Puteam să mă şi însor acolo. În America, am fost cu nevasta şi copilul. Mi s-a propus să rămân. M-am gândit la ai mei. Că le puteam face rău, că aşa era pe atunci, rudele rămase erau persecutate. Eu am avut întotdeauna porţile deschise. Nu m-a oprit nimeni. O singură dată, pentru că-mi expirase paşaportul, n-am mai ajuns la Geneva. A rămas omul ăla cu afişele. În rest, nu mi s-au pus oprelişti.

- Care sunt modelele Dvs. în muzică?
-  E o întrebare foarte bună, mai ales că în ziua de astăzi lumea nu mai umblă după modele. Eu am avut ca profesor un mare dirijor, George Georgescu, dirijorul Filarmonicii din Bucureşti, care a murit în 1964. Chiar şi acum, la vârsta de 80 de ani, apelez la modele. Altul  a fost genialul maestru Celibidache, plin de calităţi şi de defecte. La  Paris, i-am avut pe Pierre Dervaux şi Charles Munch, iar în America pe Eugene Ormandy şi Leopold Stokowski. Acesta era şi un mare actor de filme, era prieten sau poate chiar mai  mult cu Greta Garbo. Acum poţi avea modelele la îndemână, că există internetul. Când eram eu copil, era mai greu să ai acces la tot felul de concerte şi dirijori renumiţi.

-  Ce aţi învăţat de la aceste modele? Care sunt trăsăturile unui bun dirijor?
- Am avut de învăţat nu numai cunoştinţe teoretice, ci şi din perspectiva relaţiilor pe care un dirijor le are cu orchestra. Pentru că orchestra este un aparat cu suflet. De aici vin o grămadă de consecinţe. Trebuie să ştii că bagheta nu e cravaşă şi că dirijorul nu este căpcăun. El nu îl învaţă pe instrumentist meseria, dar îl corectează, îi dă repere. Orchestra trebuie să aibă încredere în el. Apoi, e vorba şi de nişte calităţi înnăscute, care nu se pot învăţa. În artă nu poţi excela, doar muncind, dacă nu ai talent.

-  Oferă România, în momentul de faţă, sprijin pentru tinerii, copiii care-şi aleg o carieră în muzică?
-  Nu. Şi există două aspecte. Unu: părinţii nu-şi mai dau copiii nici la sport, nici să înveţe un instrument. Eu am făcut şi sport. Am fost campion naţional la înot, la 17 ani. Acum şcolile de muzică îşi iau copii, chiar dacă nu au talent, ca să completeze locurile, astfel încât să nu se desfiinţeze clasele. Al doilea: Ministerul Culturii şi Ministerul Educaţiei nu mai susţin concursuri, nu mai face cantonamente, nu mai finanţează participările acestea. Pe vremea comuniştilor, arta şi sportul erau elemente de propagandă. Era un lucru bun. Acum, nu se mai finanţează cultura şi e mare păcat. Incultura ne costă mult mai mult!

Cine este Ilarion Ionescu - Galaţi

Ilarion Ionescu-Galaţi a fost invitat, săptămâna trecută, la un concert aniversar, la Teatrul Național de Operă și Operetă "N. Leonard", spectacol în care a dirijat. Solist a fost unul dintre tinerii violonişti de mare valoare ai Galaţiului,  absolvent al Royal College of Music, Londra.

La  trei ani şi  jumătate ani, a început studiul viorii, cu tatăl său. În 1949, a devenit elev la Liceul de muzică din Bucureşti, obţinând note maxime. În 1954, a debutat ca solist în compania Orchestrei Radiodifuziunii bucureştene, dirijor Iosif Conta. Între 1955 şi 1960, a fost student la Academia de Muzică. Încă de pe atunci, a apărut ca solist al filarmonicilor din ţară; a cântat, totodată, şi peste hotare - în Rusia, China, Mongolia, Franţa, Spania. A obţinut bursa "George Enescu", acordată studenţilor merituoşi. În 1961, a câştigat Concursul naţional "George Enescu" şi pe cel al tinerilor muzicieni. În 1965, a obţinut prin concurs o bursă a Guvernului Francez şi, la Paris, a devenit discipolul lui Pierre Dervaux şi al lui Charles Munch. A fost numit, în urma unui concurs, prim dirijor al Filarmonicii din Braşov, funcţie pe care a deţinut-o până în 1999. În 1970, a urmat cursuri de măiestrie în SUA, cu Leopold Stokowski, la New York, şi cu Eugene Ormandy, la Philadelphia. În Statele Unite, a dirijat, încă de pe atunci, orchestre importante. În Europa, a apărut frecvent în Elveţia, Rusia, Suedia, Grecia, Turcia. A evoluat, de asemenea, în Cuba, Japonia, Filipine, Singapore, China, Italia, Spania, Franţa, Germania, Polonia, Belgia etc. A fost invitat să predea în repetate rânduri la universităţi americane - Michigan State University, Kent State University (Ohio), dar şi la Istanbul. A fost director artistic la Istanbul şi profesor de vioară la Anadolu (Turcia). Printre soliştii care au cântat sub bagheta sa pot fi menţionaţi: Ion Voicu, Igor Bezrodnîi, Ruggiero Ricci, Viktor Pikaizen, Igor Oistrah, Rudolf Kerer, Magda Tagliaferro, Li Min Cian, Viktor Tretiakov, Daniil Şafran, Lola Bobescu, Vladimir Orlov, Radu Aldulescu, Radu Lupu, Valentin Gheorghiu etc.

Între 1971 şi 1987, a fost director al Filarmonicii din Braşov. În 1970, a iniţiat Festivalul muzicii de cameră, al cărui director este şi în prezent.

Citit 2745 ori Ultima modificare Vineri, 23 Februarie 2018 00:43

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.