Ce ar trebui făcut pentru a depăși cu bine o nouă criză economică. INTERVIU cu prof. univ. Florin-Marian Buhociu

Ce ar trebui făcut pentru a depăși cu bine o nouă criză economică. INTERVIU cu prof. univ. Florin-Marian Buhociu
Evaluaţi acest articol
(13 voturi)

Pandemie, liberalizarea pieței energetice, scumpiri în lanț, iar acum un conflict armat cu repercusiuni economice ce se pot dovedi devastatoare. Acesta este tabloul ușor apocaliptic în care funcționează economia națională de ceva vreme. Pentru a încerca să înțelegem la ce ne-am putea aștepta, dar, mai ales, ce ar trebui făcut pentru a depăși cu bine o eventuală nouă criză, am stat de vorbă cu prof. univ. dr. Florin-Marian Buhociu, specialist cu vastă experiență, inclusiv în economia reală.

- Inflația în România se scrie din nou cu două cifre, pe fondul exploziei costurilor energetice, indicele ROBOR a trecut de 4%, iar, odată cu recentul conflict armat din zonă, constatăm și tendințe speculative pe cursul de schimb. În ce cheie ar trebuie să vadă oamenii aceste dezechilibre?

- Inflația este un indicator macroeconomic care exprimă, pentru o anumită perioadă, devalorizarea monedei naționale. Sau, mai simplu, cât ne costă o marfă la început și apoi, cât ne va costa aceeași marfă la sfârșitul perioadei de timp. Evident că la finalul perioadei analizate marfa respectivă va costa mai mult cu mărimea devalorizării monedei, mai exact cu mărimea inflației. Desigur, este un indicator macroeconomic, iar prețul fiecărui produs va fi afectat diferit de mărimea inflației de la nivel național. Actualul puseu inflaționist din țara noastră are ca principal factor creșterea prețurilor la energia electrică si gaze naturale, tendință vizibilă în cam toată Europa. Chiar dacă România produce și acoperă, cantitativ vorbind, peste jumătate din cantitățile necesare funcționării economiei naționale, prețurile acestora sunt aliniate celor de pe piața europeană și de aici nivelul ridicat al acestora. Nivelul inflației, puternic influențat de nivelul prețurilor energetice, se reflectă, în final, în prețurile produselor și serviciilor produse/prestate. Din această perspectivă, nu se poate reglementa în vreun fel nivelul inflației, dar trebuie gândite și puse în practică cât mai repede posibil alte direcții de a obține, din surse interne, astfel de fluide energetice. Obținerea acestora va reduce dependența de importuri nesigure și cu prețuri mereu în creștere. Asigurarea cantităților necesare se poate concretiza pe mai multe direcții: finalizarea construcției microhidrocentralelor din portofoliul Ministerului Economiei, realizarea legislației specifice pentru începerea exploatării gazelor naturale off-shore din platoul continental al Mării Negre, valorificarea unor zăcăminte de gaze naturale on-shore din zona județelor Prahova și Dâmbovița sau finalizarea unor investiții majore în energia regenerabilă, în special cea eoliană și cea solară, inclusiv în Galați, prin atragerea de investiții private. Recent, UE a decis că gazele naturale și energia nucleară pot constitui surse de energie în direcția realizării unei economii verzi. În contextul geopolitic actual din estul Europei, deja se prefigurează, tot la nivel european, reintroducerea cărbunelui ca sursă de obținere a electricității. Prin finalizarea unor noi astfel de capacități, care să asigure cantități suplimentare de energie electrică si gaze naturale, se pot reduce, într-un viitor apropiat, importurile și, implicit, presiunile pe moneda națională.

- Fondurile europene, mai ales cele rezervate României prin PNRR pot schimba și dinamica evoluției județului nostru, în special dacă avem în vedere modernizarea infrastructurii de transport. Când am putea vedea efectele concrete ale acestui factor de multiplicare economic?

- PNRR a fost conceput de Guvernul României pentru a implementa proiecte care să fie finanțate din cele 29,2 miliarde de euro pe care UE le-a repartizat țării noastre pentru redresarea economiei naționale până în anul 2026, având în vedere reducerea activităților economice datorate pandemiei. În structură, este vorba despre granturi nerambursabile pentru finanțarea de proiecte publice/private, dar și sume primite ca surse de finanțare a altor investiții, acestea urmând a fi rambursate. Din total, a fost primită deja circa o optime din aceste fonduri, cumulat, pentru ambele tipuri de forme de finanțare. Desigur că este o formă importantă de sprijinire a dezvoltării economiei naționale, de unde și interesul major al Guvernului pentru asigurarea cadrului legal de valorificare a acestor surse noi pentru realizarea de proiecte de dezvoltare social-economice. În structura PNRR există și un capitol alocat transportului. Sunt prevăzute proiecte/ direcții de dezvoltare în transporturile auto, pe calea ferată, aeriene si navale. Fiecare minister și-a creat propria structură organizatorică de implementare a PNRR, în funcție de specificul proiectelor pe care urmează să le finalizeze. În prezent sunt în stadiul final de elaborare ghidurile de scriere a proiectelor, urmând ca pe baza acestora să se realizeze proiectele prin care să se solicite finanțări, cu mențiunea că acestea pot fi accesate și de către UAT-uri.

- Mergând la ”firul ierbii”, cum s-ar putea corecta deficitul comercial masiv, în condițiile în care domenii în care avem un avantaj comparativ, ca, de exemplu, agricultura și, mai ales cea din sud-estul țării, a rămas meteodependentă, dar și cu mari sincope pe lanțul de distribuție?

- Deficitul comercial actual, în creștere în fiecare din ultimii ani, ar putea să urmeze o dinamică favorabilă, începând cu reducerea dinamicii de creștere, urmată de stabilizarea nivelului acestuia. O direcție importantă de urmat poate fi realizarea unui program de investiții articulat corespunzător dezvoltării economiei naționale, cu prioritate în direcția finanțării de proiecte precum cele din domeniul energetic care să asigure susținerea întregii economii naționale, menționate deja. Având asigurate surse energetice stabile, la costuri suportabile pentru agenții economici, se pot asigura premise pentru dezvoltarea sustenabilă și a altor sectoare importante, ca de exemplu agricultura. O direcție majoră de sprijinire a agriculturii, mai ales în zonele meteodependente, cum sunt numeroase și în județul Galați, este dezvoltarea sistemelor de irigații pe suprafețe cât mai întinse și cărora să li se asigure suportul energetic prin costuri avantajoase pentru fermieri. În acest fel se pot asigura producții stabile la hectar, cu niveluri cantitative și calitative care să le sporească competitivitatea, inclusiv pentru lanțurile de distribuție de la nivel local și național.

Citit 3001 ori Ultima modificare Duminică, 13 Martie 2022 12:16

2 comentarii

  • postat de Ion
    Duminică, 13 Martie 2022 08:37
    46.97.176.***
    Nationalizam averile celor care au furat și celor care au ruinat industria.
    1
    7
    Raportează
  • postat de Adevarata solutie
    Sâmbătă, 12 Martie 2022 23:23
    108.245.201.***
    Ne aflam in criza economica din 1989 , cel mai bun lucru ca sa nu mai avem probleme de genul asta e sa eliminam clasa politica-peste 600 de parlamentari la o populatie de 15-16 mil/coruptia/ mafia/ combinatiile/liotele de baieti "destepti"/ consiliile de tot felul de prin toata tara care nu fac nimic decat sa i-a banii contribuabililor ...Si asa vom scapa de belea ..
    Ar trebui sa avem deja legi/salarii/tot sistemul ca-n UE , 1 senator si 2 deputati pe judet cu exceptia Bucuresti-Ilfov -2 respectiv 4 si nu 600 si de insi acolo . Consiliile locale si judetene ??? Serios ? Pt ce ???? Si alte multe alea de care nu avem nevoie ..Nu avem nevoie de capuse ...
    Si asa vom scapa de criza econmica ,,,perpetuua in care ne tot aflam ...dl profesor .
    0
    10
    Raportează

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.