Într-o nouă ediție „SPOT ON la Viața liberă - Galațiul sub reflector” am vorbit cu colonelul Eugen Chiriță, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situații de Urgență Galați, despre prevenție și intervenție în salvarea de vieți, și cu locotenent colonel Cătălin Hodorogea, comandantul detașamentului de pompieri Tecuci, despre misiunea dificilă pe care au avut-o pompierii gălățeni, în această vară, în Grecia, la stingerea incendiilor de vegetație extrem de violente.
- Pentru că activitatea ISU presupune două componente principale, intervenția și prevenția, spuneți-ne în câte situații ați fost solicitați să interveniți anul acesta și în câte dintre ele precauția ar fi putut evita pericolul?
Eugen Chiriță: Aș putea spune că în toate situațiile. La cele două componente se lucrează în paralel, dar sperăm ca procentajul să fie mai mare pe linia prevenției decât pe cea a intervenției. Adică atunci când intervin pompierii ceva se întâmplă și ceva se întâmplă rău. Aici mai sunt și alte componente care duc în partea de prevenție a SMURD-ului, a accidentelor rutiere care primează în intervenția serviciului mobil de urgență, partea de prevenție pe care o fac cu precădere polițiștii și în special Poliția Rutieră. Dacă discutăm despre partea de intervenție în situație de urgență, și în general la incendii, nu ar fi foarte multe intervenții, însă cele care au fost au fost de anvergura, incendii soldate și cu victime omenești, dar primează intervențiile SMURD-ului. Dintr-un total de 7.535, în primele 9 luni ale acestui an, 5.594 de intervenții a avut SMURD-ul. Acestea sunt pe componente, accidente rutiere sau persoane căzute în stradă, în special cazuri de cod roșu. Pe parte de intervenții la situații de urgență, au fost în jur de 2000 de intervenții, dar la incendii 387. Aici avem componenta de prevenție. Ne axăm foarte mult și pe prevenția la operatori economici, acolo unde se aplică și sancțiuni când nu sunt respectate măsurile de prevenire a incendiilor. Încercăm să ajungem și în gospodăriile cetățenești, deși legea nu ne permite, nu avem noi acest atribut de a intra în gospodăria cetățeanului, să verificăm dacă se respectă sau nu partea de prevenire a incendiilor. Încercăm să folosim copiii ca vectori de informații către familii și mergem în școli atât secția de prevenire cât și cei de la Centrul Operațional de la alte servicii cu atribuțiuni în acest domeniu, instruim copiii, ei sunt foarte receptivi, în primul rând la uniformă și la ceea ce înseamnă pompier, merg acasă în familiile lor și spun ce au învățat de la pompieri, învață să folosească corect detectorul de gaz, să verifice dacă e în priză, să nu rămână deconectat. Ei trebuie să știe că e bine să ai în fiecare bucătărie un extinctor, trebuie să ai o geantă de urgență în caz de cutremur, trebuie să identifice, în casă, împreună cu familia un loc, cel mai sigur unde să se adăpostească în caz de cutremur etc. Atunci spunem noi că odată instruiți copiii să dobândească aceste informații, aceștia le vor transmite si în familie.
⇒ SPOT ON
La cutremur nu se poate da Ro-Alert
- Care sunt cele mai frecvente scenarii pe care le derulați când vine vorba despre calamități naturale, cutremure, inundații și cu ce instituții colaborați pentru exerciții de simulare?
Eugen Chiriță: La cutremur nu se poate da Ro-Alert. Dacă am ști cu câteva secunde înainte și am încerca să facem vreo informare în acest sens, am crea haos, iar efectul ar fi altul decât cel scontat și am avea mai multe victime. Aceste exerciții au ca scop, în primul rând, antrenarea noastră proprie, să știm, să cunoaștem obiectivul, să ne cunoaștem între noi, pentru ca la o intervenție de amploare cum ar fi la Spitalul Județean, de exemplu, vin mai multe subunități și ar trebui să ne cunoaștem între noi. Lucrăm exact cu cei de la locul de muncă, în funcție de obiectul de activitate, sincronizăm și omogenizăm intervenția, ca, într-un caz real să știm fiecare ce avem de făcut și să nu ne încurcăm unii pe alții. În școli se fac simulări pentru evacuare. A fost cutremur! Personalul trebuie evacuat! Care sunt regulile? În timpul unui astfel de exercițiu se pun și situații de moment. Presupunem că ei coboară pe o anumită scară. La simulare le spunem că acea scară nu mai este funcțională și că nu se mai pot evacua pe acolo, pentru că aceasta s-a prăbușit... Atunci vedem cum reacționează copiii, vedem dacă ei recunosc locul de adunare. Ei sunt exact cum sunt în bănci, pentru a fi mai ușor de identificat copilul care lipsește pentru a evita scăpările. Astfel știm cine lipsește dintre ei și îi putem căuta mai ușor.
- Este important Ro-Alert pentru salvarea de vieți omenești? Este bine să îl luăm în seamă, mai ales când vine în toiul nopții?
Eugen Chiriță: Este foarte important, noi vrem să avem cetățeni informați și nu victime. Mesajele Ro-Alert diferă de la situație la situație. Se întâmplă să întârzie și să anunțe, de exemplu o furtună, după ce a trecut. E bine să avem informația! Acestea se dau cu mesaje speciale. E bine că s-a dat informația. Nu se dau așa la întâmplare, ci tot cu indicații de la MAI, avize speciale etc. Le luăm în seamă ori de câte ori le primim. Mai bine prevenim decât să nu anunțăm și să se întâmple.
Cauza exactă care a dus la izbucnirea incendiilor din Grecia încă se cercetează
- Pentru că am vorbit despre incendii și pentru că alături de noi este domnul colonel Hodorogea, cel care a coordonat echipa de pompieri detașată în Grecia, ne puteți da detalii despre această misiune pentru stingerea și lichidarea incendiilor izbucnite acolo în vara acestui an?
Cătălin Hodorogea: Am fost, în perioada 21 iulie-4 august, în Grecia. Acolo erau deja forțe prepoziționate, iar noi am fost solicitați suplimentar, prin mecanismul de Protecție Civilă. Ne-am deplasat acolo mecanizat, pe roți, cu o autospecială de intervenție din cadrul ISU Galați. Am fost eu și încă cinci colegi. Am format un echipaj. Am fost relocați acolo, în zona Attica, în peninsula Rodos, acolo unde incendiile au făcut pagube destul de semnificative. A fost o intervenție altfel față de ceea ce avem noi aici, în sensul că focul se deplasa cu o viteză foarte mare, din cauza vântului foarte puternic, temperaturile erau foarte ridicate 40-42 de grade la umbră, și trebuia să fii foarte atent. Acolo s-a desemnat un team leader și s-au făcut echipe. Eu am coordonat echipa de la ISU Galați și de la ISU Maramureș. Primeam misiuni în diverse zone ale insulei și ne deplasam acolo. Era un ofițer de legătură cu care colaboram și care ținea legătura cu ofițerul grec de la care noi primeam misiunea. Nu acționam de capul nostru. Ofițerul de legătură dădea misiunea ofițerului nostru și team leaderul ne comunica nouă. Ne spunea exact unde trebuia să intervenim. Eram pe teritoriu străin și așa erau convențiile. Nu puteam acționa unde consideram noi. Am văzut acolo multă disperare, oameni care rămâneau fără culturile de măslini, pe lângă turism asta fiind principala sursă de venit. Turiști erau foarte puțini, pentru că fuseseră evacuați. Complexurile erau goale. În afara temperaturilor de afară, se simțea și temperatura de la foc. Cauza exactă care a dus la izbucnirea incendiilor încă se cercetează. Viteza mare de propagare era din cauza vântului, care era foarte puternic și a vegetației foarte uscate, ceea ce făcea ca focul să se deplaseze foarte repede. Cu grecii ne-am înțeles foarte bine și ne-au fost recunoscători. Am avut o colaborare foarte bună cu ei. Au mai fost și echipaje din Cehia și din Franța.
Orice învățăm în intervențiile noastre putem folosi și acasă. Din fericire, la noi nu sunt incendii de vegetație de așa amploare. Ei au și foarte multe dealuri pe care trebuia să le urci. Trebuia să improvizezi. Ni se dădea sectorul de intervenție și trebuia să executăm misiunea. Atunci am întins liniile de furtun foarte lungi, ne-am folosit de pârâul care trecea prin zonă pentru a alimenta autospecialele cu apă, am pus foaie de cort și am făcut un zid din piatră ca să se acumuleze apa și luam apă de aici ca să nu mai facem acel dispozitiv foarte lung și incomod. Deci, luam apa din acel pârâu și ne era mult mai simplu. Am folosit și o tehnică nouă și «wow» pentru greci. Cartografiam zona, mergeam cu dronele și luam viteza de înaintea focului ca să-l oprim, foloseam procedurile de la noi din țară cu foc contra foc. Mai au un caracter acolo în Grecia. În afara pădurilor de măslin sunt și cele de pin care sunt foarte inflamabili. S-a văzut recunoștința grecilor pentru partea de intervenție a românilor. Misiunea care trebuia să fie executată se executa cu resursele tale. Eram cinci ofițeri, fiecare dispunea de trei autospeciale cu care trebuia să se descurce. A fost greu. Am văzut multă pagubă, multă suferință, oameni disperați pentru că și-au pierdut culturile, casele. A fost o reprezentare foarte bună, de imagine, profesionalism și am fost niște ambasadori pentru România. Am lichidat incendiile până la întoarcerea acasă. Mijlocul insulei era plin de incendii. Aș merge din nou cu mare drag să îmi reprezint țara, dar aș prefera să nu mai văd atâtea pagube și durere. „Vă așteptăm cu drag aici, în vacanță”, ne-au spus grecii când ne-am luat „La revedere”. Ne menținem pregătirea la un nivel cât mai ridicat astfel încât să putem interveni oricând cu profesionalism. Această misiune în Grecia a fost importanta și pentru pregătirea noastră. Am văzut altceva. Noi incendii de vegetație de asemenea amploare nu avem și nici nu suntem specializați pe incendii pe zona montană. Pentru că sunt particularități de relief în acea zonă. Incendii de vegetație avem, dar nu cu particularitățile de acolo. E o experiență și o lecție învățată. În prima misiune de stingere am avut informația că e o victimă prinsă în casă și a trebuit să intervenim. Nu puteam ține ochii deschiși nici cu ochelari de protecție din cauza vântului și a fumului. Dar a trebuit să căutăm victima. Am constituit echipa de căutare-salvare și am început căutările. Din fericire, atunci am salvat doar iepurași și o pisică.
Eugen Chiriță: Aici intervine partea de risc la meseria noastră. În toate misiunile executate este luat în calcul și se pune accent și pe siguranța salvatorului. Dar sunt situații când siguranța salvatorului este lăsată deoparte. Atunci când avem victime într-o casă cuprinsă de flăcări, pompierii intra prin foc în acea locuință și se lasă partea de procedură, salvarea vieții victimelor, umane sau animale, fiind prioritară pentru noi. Sunt zone în care te supui riscului foarte mare. Am fost la o intervenție pe Strada Română. Am scos șase butelii dintr-o casă. Una e să scoți, două trei, noi am scos șase. Riscăm, dar întotdeauna avem un back-up. Se fac echipe. Doi intră și doi așteaptă să intre, pregătiți să intervină. Intervenim pentru salvarea oricăror viețuitoare. Am făcut și resuscitare la căței. Am fost la foarte multe intervenții foarte grele, am fost însă aplaudați la scenă deschisă când am salvat o pisică, de exemplu. Și nu am fost aplaudați la acele intervenții grele la care am avut și oameni răniți pe care i-am scos din foc. Orice viață salvată, indiferent că e de om sau de animal, e prioritară pentru noi. Pisica urcata în copac, pentru care primim un apel, este o situație de urgență. Sunt situații în care trebuie să intervenim și pentru a scoate un cățel din canalizare. Așa am salvat doi căței. Pe unul dintre ei nu l-a revendicat nimeni și echipajul nostru l-a luat din milă și este la noi la unitate.
⇒ SPOT ON
Ce mai uită gălățenii pe foc?
Eugen Chiriță: Sunt și situații hilare în care oamenii uită diverse obiecte pe foc Și aveam și o statistică făcută de noi pentru amuzament. „Ce mai uită gălățenii pe foc?!” La orice apel de urgență e mai bine să ajungem cu toate echipajele acolo. Constatăm că a fost o candelă care a aprins un pic de mobilier sau o cratiță uitată pe foc și ne întoarcem la bază mulțumiți că nu a fost nimic grav. Noi avem o structură aparte pe Galați. E gândită și făcută și funcționează și în momentul de față foarte bine. Se cheamă „Proiectul 5 minute”. În maxim cinci minute de la apel, în orice punct al orașului trebuie să ajungă mașina. Și noi având tehnica aia veche, cunoscută de toată lumea, am înființat în fiecare cartier, acolo unde am găsit o locație, o subunitate de pompieri și am pus o mașină de pompieri și le-am numit puncte de lucru: în Micro 20, în spatele Liceului Sportiv, la IFR este punct de lucru, la Pod la Viaduct, pentru Micro 39, la Talcioc. Dar deși s-a schimbat tehnica și nu mai avem din cea veche nimic, sistemul încă funcționează. Dacă se anunță un incendiu în Micro 20 sau 21, prima mașină care ajunge foarte repede e cea care pleacă de la Turnul de Televiziune. Odată ajuns acolo, echipajul de pe ea ne dă și proporția evenimentului și atunci capacităm forțele de intervenție, dacă este cazul, pe ceea ce ne spun oamenii noștri. Asta e partea bună a acestor puncte, pentru că ajungi în timp foarte scurt și atunci când ajungi foarte repede ai și eficiență în căutare și salvare de vieți omenești. Atunci chiar poți să salvezi o victimă care a adormit și are intoxicație cu fum. Îl scoți și îl resuscitezi dacă a intrat în stop sau chiar îl poți găsi în viață, dacă ajungi foarte repede. E un avantaj foarte mare pentru noi faptul că există aceste puncte de lucru. Avem acum și motocicletele care merg și mai repede la o intervenție și se acordă primul ajutor medical. O spun de fiecare dată, am vrea să avem de la cetățeni o reacție corectă în astfel de situații, dar nu toate situațiile sunt așa. Mai ales la accidente rutiere, legea „Bunului Samaritean” nu prea funcționează. Mai mult, s-ar putea să îi agraveze starea, dacă o persoană care nu are o minimă cunoștință medicală ar încerca să intervină. În acest caz, și echipajele de pe motocicletă, chiar dacă nu au capacitate de a transporta pacientul, ajung repede și acordă primul ajutor medical calificat victimei și așteaptă să vină echipajul medical de la Ambulanță să o preia. Sunt foarte eficiente motocicletele pentru că chiar și la un incendiu la care a ajuns un echipaj cu motocicleta, ne dă detalii de la fața locului exact pentru a capacita forțele pe care le trimitem acolo.
Gălățenii, așteptați la „Salvatori din pasiune”, să învețe cum se acordă primul ajutor
Noi avem programul „Salvatori din pasiune”, care funcționează și la Galați, suntem chiar bunicei, printre primii în țară ca și clasament. Am vrea să avem un feedback mai mare, să vină cât mai multe persoane. Să avem voluntari mai mulți pe care să îi încadrăm ca și subofițeri, avem și voluntari care se încadrează , Ambulanțele SMURD care au făcut un număr de ore, modulele de pregătire la nivel de prim ajutor sau paramedic la nivel avansat si chiar angajează ambulanța SMURD, merg în misiuni alături de pompieri și sunt foarte mândri când salvează o viață. Luând în calcul societatea, orice om instruit, aflat într-o comunitate este o valoare. Încercăm prin toate mediile să avem oameni instruiți pentru că începând din familie ei sunt un plus valoare. Trebuie să știi să acorzi primul ajutor copilului tău. Absolut toți pompierii sunt și paramedici. Pot acorda primul ajutor. Toți se rotesc și pe ambulanță, dar toți au cursurile de paramedic. Dar eu mă refer și la cei care vin la programul despre care vă spuneam pentru că ei beneficiază de 1 săptămână de curs în Centrul Regional de Instruire a Paramedicilor. Altfel nu ai acces la acest centru și nici nu aveai posibilitatea să fii instruit de personal medical. Orice cetățean are acces, prin acest program „Salvatori din pasiune”, la această instruire. Pleacă cu un bagaj de cunoștințe care le poate folosi în viață.
NOTĂ: Emisiunea ”SPOT ON la Viața liberă – Galațiul sub reflector” este un produs ”Viața liberă”. Înregistrarea integrală a acestui interviu poate fi urmărită pe canalul YouTube al ziarului.
