Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat în cursul ultimei sesiuni a Parlamentului European, la Strasbourg, noua echipă de comisari europeni şi portofoliile acestora. Roxana Mînzatu, desemnată comisar din partea României, a primit portofoliul ”Competențe și Educație, locuri de muncă, drepturi sociale, demografie” și va fi și vicepreședintă a Comisiei Europene. Ce presupune acest portofoliu și care sunt implicațiile lui, inclusiv pentru Galați, am aflat chiar de la comisarul european Roxana Mînzatu, în cadrul unui interviu în exclusivitate acordat ziarului ”Viața liberă”, primul de acest fel acordat presei scrise din România.
- Premierul spunea că își dorește un ”portofoliu relevant” pentru România. Din punctul dumneavoastră de vedere, prin ce este relevant portofoliul pentru care ați fost desemnată, ce rol va avea în cadrul ”mecanismului” Comisiei Europene?
- În foarte multe feluri este relevant. Aș începe prin a reaminti că, dacă nu avem o Europă socială, nu avem nicio Europă! Dacă vrem o Europă competitivă și puternică, avem nevoie de oameni cu acces la educație, de forță de muncă și joburi de calitate pentru acea forță de muncă, de condiții care să le ofere cetățenilor siguranță, protecție, dar și capacitatea de a se simți împliniți social și profesional.
Acest portofoliu este foarte important. Va gestiona prin legislație, programe de finanțare și politici europene partea de ocupare, locuri de muncă, competențe în educație, pentru piața muncii, competențe pentru adulți, pe tot ce înseamnă partea de mobilitate, cât și recunoașterea calificărilor între statele membre.
De asemenea, toată partea de intervenție împotriva sărăciei, excluziunii sociale, este în coordonarea acestui portofoliu. Iar aici vorbim de climatul social din fiecare oraș, țară sau regiune. Pentru că degeaba ai competitivitate într-o parte a Europei, într-o industrie, într-o țară, dacă ai zone de sărăcie și decalaje de dezvoltare în alte părți ale Europei. Ele afectează coeziunea și mersul proiectului european per ansamblu.
Și partea de educație este foarte importantă, cu tot ceea ce înseamnă suport pentru universități, școli, cadre didactice, pentru a putea genera resurse umane mai bine pregătite și mai adaptate pentru provocările economiei și pieței muncii.
- Unde se regăsesc tinerii în acest proiect social?
- Fără tineri nu facem nimic! Ne uităm și vedem că Europa, din punct de vedere demografic, are multe provocări. Are scăderea natalității, îmbătrânire și scădere a forței de muncă active, care îi afectează inclusiv competitivitatea. Asta înseamnă că trebuie să lucrăm foarte mult pe tot ce înseamnă tineri, copii, viitoarele generații. Toate aceste politici sunt, după cum am amintit, în coordonarea acestui portofoliu.
Dar, prin extensie, fără componenta de investiții în oameni, fără componenta socială – ce a revenit, iată, României prin acest portofoliu - nimic din ceea ce ceilalți comisari au primit drept atribuții nu se poate realiza. Nu poți face tranziția verde sau tranziția digitală, nu poți gestiona fenomenul imigrației fără resurse umane calificate, fără a asigura cetățenilor europeni un anumit standard de viață și să reușești să reduci și tot ceea ce înseamnă inegalități sociale, astfel încât climatul social să permită Europei să funcționeze și să performeze. Prin urmare suntem un ingredient esențial în toată munca de echipă a viitoarei Comisii Europene.
- Asistăm și la o premieră. Sunteți primul vicepreședinte din România al Comisiei Europene. Ce tip de experiență aduceți dumneavoastră din România, o țară din Europa de Est, de dincolo de fosta Cortină de Fier și relativ tânără, în construcția europeană?
-Ați punctat foarte bine – dar vreau să spun că este, în primul rând, o victorie a României, a eforturilor guvernamentale și a premierului Ciolacu, iar prin această funcție de vicepreședinte îi este recunoscută României valoarea și influența la nivel european. A fost o muncă de echipă, în care și Victor Negrescu, și ceilalți politicieni români au contribuit pentru a da României greutatea care se concretizează prin această poziție.
În mod particular, pentru că ne raportăm la Galați, țin să amintesc că europarlamentarul Dan Nica, șeful delegației PSD din Parlamentul European, este un coleg cu care colaborez de foarte mulți ani și încă din prima zi când am venit la Bruxelles ca eurodeputat am fost aproape de el, eu fiind la primul mandat. Cu dumnealui, având atâta experiență, am discutat de multe ori. Și iată, avem acum această poziție de vicepreședinte la nivelul Comisiei Europene care reflectă faptul că România merită și a ajuns în etapa în care poate influența decisiv politicile europene.
Și da, vin dintr-un stat membru de generație nouă, aderat în 2007, est-european, cu experiențe sociale, politice, istorice, diferite de ce vedem de regulă în occident, dar tocmai cu experiența aceasta contribuim la o profilare a UE în care să se regăsească deopotrivă cetățenii din Franța, Olanda, Germania sau Spania, dar și cetățenii din Polonia, Bulgaria, România, Cehia și nu numai. Sunt, desigur, diferențe, dar sunt și mult mai multe elemente care ne unesc. Pentru ceea ce ne diferențiază trebuie să lucrăm pentru a găsi punți comune.
Eu sunt un om al dialogului și consider că este cazul să venim cu experiența est-europeană care are multe de oferit din perspectiva, de exemplu, a dialogului social, a pieței muncii, a luptei cu sărăcia, a așteptărilor pentru un standard de viață decent, a migrației. Și putem veni, iată, cu această experiență în conturarea politicilor europene care sunt inițiate de Comisia Europeană, care este motorul integrării europene.
Am mai avut români comisari europeni, sunt sigură că și ei au abordat cu profesionalism portofoliile care le-au revenit, dar în noua formă a Comisiei Europene cred că este esențial că Ursula von der Leyen a ales să-și facă o echipă, după cum a explicat și ea, care să reflecte echilibrul - între țări, geografic, între femei și bărbați, dar și un echilibru de profil istoric, social, geostrategic – state din est, centru, din vestul proiectului european.
Este, într-adevăr, o provocare, dar una pe care o vom transforma în oportunitatea de a genera politici cu un impact cât mai apropiat de așteptările cetățenilor europeni. Pentru că ei vor să vadă că Bruxellesul livrează propuneri legislative, programe de finanțare, care să răspundă nevoilor lor de zi cu zi și asta este important să se întâmple.
- Ați discutat față în față cu Ursula von der Leyen. Lumea este curioasă, care a fost prima impresie pe care v-a făcut-o șefa Comisiei Europene?
- Nu a fost nimic ”spectaculos”, în sensul în care poate mulți se așteaptă... A fost o discuție foarte agreabilă, foarte constructivă, între două femei implicate în politici publice, a fost o discuție care a curs de la sine, nu a fost nimic ieșit din comun, protocolar sau rigid. A fost o discuție cum poate că avem și noi în acest moment, în vederea acestui interviu, a fost un schimb de idei, ne-am validat reciproc anumite opinii sau anumite obiective.
Și până la finalul discuției și ea a putut să-și facă o părere despre un potențial membru al echipei sale, pentru că orice manager dorește să-și cunoască viitorii potențiali membri ai echipei, probabil că a dorit să vadă dincolo de CV cum interacționăm și bănuiesc că a văzut compatibilitatea de care are nevoie. Eu una am văzut această compatibilitate, sunt și eu o feministă convinsă și, da, a fost o discuție foarte agreabilă.
- Dacă este să ne axăm pe partea practică, ce fonduri europene veți gestiona, care este valoare acestora, cât de importante sunt?
- Este un portofoliu care gestionează mulți bani europeni. Așa, ”grosso modo” putem spune că e vorba de aproximativ 20 la sută din bugetul multianual al UE, cam 235 miliarde de euro, în total. Dar haideți să dăm exemplul celor mai importante trei instrumente: Fondul Social European Plus (FSE+), cu 143 de miliarde de euro la nivel european, Fondul Social pentru Climă – 65 de miliarde de euro, fără partea de confinanțare a statelor membre, și Erasmus Plus, care are 26 de miliarde de euro alocate. Pe lângă acestea sunt și alte instrumente mai mici.
Dacă vorbim doar de Fondul Social European, poate lumea se întreabă, ”la ce-i folosește”? El este prezent în România, de exemplu, din 2007 – am lucrat cu acest program la Ministerul Fondurilor Europene – prin POSDRU, POCU și avem și acum programe de educație, ocupare și incluziune și demnitate socială.
Concret, ce au simțit românii prin Fondul Social European Plus: voucherele de sprijin pentru România, acele vouchere de 250 lei oferite din două în două luni pentru a sprijini în perioada post-pandemică familiile afectate de inflație, de creșteri de prețuri. Cardurile pentru energie, la fel, au compensat din creșterile de prețuri la energie și au fost negociate de Guvern cu CE, având cofinanțare din FSE+. De asemenea, unele programe precum Start Up Nation, programe pentru finanțarea antreprenorilor debutanți, au fost parțial finanțate din FSE+.
Nu în ultimul rând, multe programe vizând sănătatea românilor – analize gratuite, screening/ testare și diagnostic precoce pe diferite tipuri de cancer, boli cardiovasculare, boli pneumologice sunt derulate în prezent prin spitale și instituții medicale cu FSE+. Multe proiecte care vizează combaterea abandonului școlar, masă caldă pentru copii, rechizite sunt și ele susținute din acest fond.
Prin urmare, vedem cum un instrument financiare european – FSE+ - se concretizează în viața noastră de zi cu zi. În total, din 2007 până în prezent, numai din Fondul Social European, doar România, ca țară, a beneficiat de aproximativ 14 miliarde de euro. Iată că acum România, prin portofoliul desemnat, are și această componentă, atât de importantă la nivelul țărilor UE.
- Este prima dată când CE a introdus un portofoliu dedicat pentru Competențe, care se concentrează pe Educație și conexiunea cu piața muncii. De ce a fost necesar acest lucru?
- Europa se uită tot mai mult la cum putem deveni mai competitivi și conștientizează, pe de o parte, deficitul de forță de muncă din anumite industrii și sectoare, iar pe de altă parte este și nevoia de a avea o forță de muncă care să se adapteze în timp real și cu pași rapizi la toate schimbările tehnologice de pe piața muncii.
Și asta cum se face: prin dobândirea de competențe; prin programe care să asigure competențe, dar nu doar o dată, la începutul vieții, pentru tineri, ci vorbim și de formarea adulților. Vorbim de locuri de muncă, de industrii, pornind de la automotive până la HoReCa și agricultură, unde automatizarea, digitalizarea, managementul și folosirea inteligenței artificiale începe să-și facă tot mai mult simțită prezența – cu bune, generând productivitate, eficientizare, optimizare, dar și cu un impact asupra calității locurilor de muncă, a responsabilităților și a disponibilității de locuri de muncă.
Acesta este doar un exemplu cu privire la faptul că - deși nu putem opri și nici nu trebuie să oprim progresul tehnologic, pentru că așa devenim mai competitivi - trebuie să oferim oamenilor competențe și aptitudini în permanență, pentru ca ei să aibă acces la joburi, noi joburi, noi domenii, noi activități.
Cum se poate asta? Doar ajutându-i să se formeze. Și atunci, o Uniune a competențelor (Union of Skills) la nivel european este un obiectiv care face parte din programul președintei Ursula von der Leyen și al noii Comisii Europene.
- Ne referim aici și la recunoașterea europeană a competențelor?
- Într-adevăr, așa este. În aceste sens, în mod particular, ne putem gândi și la românii care muncesc prin toată Europa și care fac eforturi pentru recunoașterea certificatelor, diplomelor, calificărilor. Chiar și acest aspect face parte din Uniunea competențelor, pentru că aspirăm să avem o diplomă europeană unică, un sistem de recunoaștere nebirocratic și facil – un om care s-a pregătit în România, Franța, Spania pentru a fi strungar sau constructor să poată să profeseze și în altă țară fără a face alte școli, alte echivalări și drumuri la instituțiile publice.
Dar acesta este doar un mic exemplu. Cert este că o UE competitivă economic, are nevoie să țină pasul cu cerințe de noi joburi și aptitudini pentru piața muncii și asta înseamnă să investim în aceste competențe în fiecare stat membru.
- Pilonul Drepturilor Sociale vă va prinde la mijloc, între companii, autorități și sindicate. Cum veți aborda chestiunile ce țin de dialogul social?
- Dialogul social nu fost niciunde simplu, dar este esențial dialogul dintre angajator, patronate, reprezentanții lucrătorilor, negocierea colectivă, respectarea drepturilor sociale. Dialogul social face parte din ”ADN-ul Europei”. Europa este recunoscută pentru modelul său social, pentru faptul că are inegalități sociale mult mai mici decât are SUA, de exemplu, și nici măcar nu mai vorbim acum despre alți competitori...
Trebuie să facem din acest dialog social o prioritate în continuare, pentru a putea păstra joburi de calitate și pentru a putea asigura europenilor un standard de viață cât mai ridicat. Și am în mandatul meu respectarea drepturilor sociale și consolidarea dialogului social, consolidarea negocierilor colective - care apără cel mai bine interesele lucrătorilor - vor fi o prioritate în mandatul meu.
În România am lucrat și am avut un dialog destul de bun cu partenerii sociali, am acest exercițiu al construirii de consens, compromis când este cazul, între poziții adverse sau diferite, ca să spunem așa. Cert este că nu putem construi politici, legislație, programe de finanțare doar în birourile de la Bruxelles sau numai din dialogul cu statele membre. Avem nevoie să avem la masă în permanență partenerii sociali și intenționez să îi am alături cât de des se poate și să investim energie pentru a genera cele mai potrivite rezultate.
- Vorbim de competitivitate, dar și de locuri de muncă. Aveți pârghii de intervenție pentru a sprijini sectoarele în dificultate, precum unele din zona industrială?
- Principalele instrumente cu care putem interveni sunt programele de finanțare. Din acest motiv și dădeam ca exemplu FSE+ care ne ajută – descentralizat, ce-i drept; noi dăm bani fiecărui stat membru să dezvoltăm fie un program de formare profesională, fie pentru subvenționarea locurilor de muncă sau decontarea pentru angajator a unor cheltuielile salariale. Dar prioritățile ca industrii și sectoare și le fixează fiecare stat membru. Putem sprijini România, pe acele priorități pe care România și le fixează. Și nu doar prin FSE+, dar avem și Fondul pentru Tranziție Justă, ce are o componentă particulară prin Programul Operațional Tranziție Justă și la nivelul județului Galați.
- O problemă este și discrepanța de dezvoltare dintre regiuni, a se vedea regiunile din estul României comparativ cu cele din vest...
- Cunosc foarte bine acest aspect, una dintre misiunile mele a fost să lucrez pe zona de reducere a diferențelor dintre regiuni. Așa cum știți, am inițiat și această descentralizare a Programului Operațional Regional, am dus banii regionali să fie gestionați nu din minister, ci din regiuni (un exemplu este Regio Sud-Est, ce include județul Galați – n.r.), tocmai pentru a-și face ei niște măsuri mai adaptate cu nevoile locale.
Cert este că noi cu FSE+ putem să avem o intervenție pe ceea ce înseamnă echilibrarea resursei umane – adică, intervenim în așa fel încât resursa umană, lucrătorii, să nu plece și să aibă aptitudinile și cuplajul cu angajatorii în regiunile în care se află.
Desigur, nu este suficient. Aici intervin și vor interveni și activitatea din infrastructura publică, din investițiile în IMM-uri, în industrii, dar banii europeni din tot ce înseamnă FSE+ sunt gândiți să asigure coeziune socială. Asta înseamnă și reducerea decalajelor sociale dintre regiuni. Cum am mai zis, trebuie să luptăm de acum pentru dreptul europenilor de a rămâne și de a avea... Europa la ei acasă, nu doar de a circula liber în Europa pentru a-și găsi un standard de viață sau studii mai bune.
- Urmează audierile în Parlamentul European. Care va fi ”cuiul” examinărilor, la ce vă așteptați?
- E și pentru mine un început de drum, audierile sunt într-un orizont destul de apropiat. Nu știu exact care va fi dinamica între familiile politice, cert este că eu voi avea discuții cu toți liderii politici, cu membrii comisiilor care mă vor audia, le voi expune mandatul pe care mi l-a dat președinta Comisiei, voi răspunde întrebărilor și îi voi asculta, pentru că în mod sigur vor avea și ei o serie de propuneri. Voi încerca să calibrez tot ceea ce primesc, pentru a construi acest climat, această majoritate care să ne ajute și pe noi să trecem cu bine de audieri.
Dar să știți că am fost parlamentar și în România, acum sunt și europarlamentar, eu am respect pentru instituția Parlamentului. Asta înseamnă că nu doar acum venim să dialogăm, doar să trecem de audieri, ci pentru că am către Parlament un cuvânt ferm de onoare și de om constructiv. Și după audieri, dacă primesc mandatul, voi fi prezentă aici, să discut legislația, programe de finanțare, în plen, în comisii, și chiar îmi doresc să construiesc o relație bazată pe respect și pe profesionalism în Parlamentul European.
Dar da, una peste alta, urmează trei, patru săptămâni de discuții și de pregătire a acestor audieri; totul este posibil, familiile europene sunt și ele într-o dinamică, se lucrează pentru a menține până la urmă majoritatea pe care dna președintă Ursula von der Leyen a primit-o deja în iulie prin vot, sperăm să menținem această majoritate și pentru votul pentru fiecare comisar și pentru ansamblul colegiului comisarilor. Dar, încă o dată, politica are doza ei de imprevizibil...
Notă: Acest material a fost realizat ca urmare a unei vizite de documentare la Parlamentul European, la Strasbourg, la invitația Directoratului Media al instituției europene.
