Câţi străini sunt în prezent printre noi, cum a evoluat fenomenul migraţiei în ultimii ani şi ce îi determină pe cetăţenii altor state să vină să trăiască la Galaţi, uneori în afara legii? Cum încearcă instituţiile statului să ţină sub control pericolul terorist, aflăm de la inspectorul principal Ciprian Şimu, şeful Serviciului Imigrări Galaţi.
- Cum a evoluat migraţia străinilor în ultimii ani în judeţul Galaţi?
- Migraţia la noi s-a dezvoltat destul de mult. În 2013 am avut 1.694 de străini pe toată raza judeţului Galaţi, în 2014, am avut 2.041. În aceste cifre sunt incluşi şi străinii aflaţi în Centrul de Azil, care au cerut şi li s-a acordat forma de protecţie. La finele anului trecut, numai noi, Serviciul Imigrări, am avut în evidenţă 1.545, în creştere faţă de 2013, când aveam 1.256. Cei mai mulţi pe care îi avem în evidenţe, 662, sunt membri de familie ai unor cetăţeni români. Aceştia au cerut drept de rezidenţă pe teritoriul judeţului Galaţi, ca urmare a căsătoriei cu un cetăţean român, sau au copil cu un cetăţean român, ori trăiesc în parteneriat. Vorbim de cetăţeni din zona asiatică, Orientul Mijlociu, Moldova, Ucraina, Rusia şi Turcia. Din zona, UE, pe raza judeţului, la sfârşitul lui 2014, aveam 496 de cetăţeni înregistraţi, majoritatea din Italia, Ungaria şi Franţa.
- Din ce state provin cei mai mulţi străini care stau ilegal în Galaţi?
- Sunt din Moldova şi Turcia. Împotriva lor au fost luate mai multe măsuri, printre care emiterea de decizii de returnare, pentru 28 în 2013 şi 21, în 2014. Ceilalţi au fost puşi în legalitate pe motivul că ori au avut copii, ori au fost căsătoriţi cu cetăţeni români. România a încheiat nişte protocoale cu diverse state prin care cetăţenii respectivelor ţări pot veni aici doar cu paşaportul, fără viză. Vin în vizită, se cunosc, s-au căsătorit şi legislaţia ne obligă să le dăm drept de şedere, nemaiputând să îi îndepărtăm de pe teritoriul România dacă nu sunt în posesia unei vize valabile. Sunt şi situaţii când străinii, deşi au familii, nu au bani să îşi facă actele şi cer expres să plece acasă.
- De ce ajung străinii să stea ilegal aici?
- Majoritatea nu îşi prelungesc dreptul de şedere pentru că nu au bani. Sunt studenţi, veniţi la noi, din ţările arabe în special sunt studenţi la Medicină în special, Inginerie Mecanică, Ştiinţa Mediului. Vin cu bani limitaţi şi ulterior rămân fără. Au de plătit taxele la facultate, care ajung undeva la 4.000 de euro pe an, şi ajung să nu mai aibă circa 300 de lei, cât costă permisul de şedere. Pentru ceilalţi străini, care nu sunt studenţi, se percepe şi o taxă consulară de 120 de euro. Studenţilor le dăm decizii de returnare. Numai luna trecută, la un control, din şase străini depistaţi, patru erau studenţi. Au plecat acasă, doi deja s-au întors, şi-au obţinut vize pentru studii şi studiază legal acum.
- În funcţie de ce criterii variază durata interdicţiei de a se întoarce în România aplicată străinilor fără familii şi forme legale?
- Un cetăţean străin poate sta în ţară exact atâtea zile câte are trecute pe viza dată de ambasadă. Dacă are, spre exemplu, 10 zile şi noi îl găsim în a 11-a, primeşte o interdicţie de trei luni de zile. Dacă depăşeşte 30 de zile, interdicţia este de şase luni, şi tot aşa, până la cinci ani, care este maximul. Pe lângă interdicţie li se dă şi o amendă, dar o achită în procent de circa 10 la sută, pentru că mulţi nici nu au bani şi trebuie să şi părăsească România în termen de 14 de zile de la depistare. 95 la sută dintre cei prinşi în astfel de situaţii se reîntorc legal după ce le expiră perioada de interdicţie. Ei sunt interesaţi să colaboreze cu noi, pentru că interesul lor e să vină aici, nu să stea la ei acasă.
- Cum sunt evaluaţi străinii la acordarea permisului de şedere?
- La străinii care au familii mixte cu cetăţeni români valabilitatea permisului de şedere este cuprinsă între 1 şi 5 ani, în funcţie de ce reiese din analiza dosarului. Dacă cetăţenii străini provin din stare cu potenţial terorist precum Siria sau Pakistan sunt supuşi unui interviu şi ei şi partenerii români. Dacă dau informaţii diferite, atunci e clar că s-au cunoscut pe internet. Acestora le dăm permis de şedere un an. E mai bine să le dăm pentru că aşa îi putem controla şi în caz că se întâmplă ceva, ştim de unde să îi luăm. Aşa au fost şi cu cei şase cetăţeni din Siria şi Liban, expulzaţi pentru terorism, acum o lună şi jumătate. Au fost declaraţi indezirabili şi li s-a interzis să intre pe teritoriul României 15 ani. Ei veniseră în ţară cu scopul de a face afaceri, aveau vize comerciale, deţineau acte pentru societăţi comerciale, dar realitate nu se ocupau cu aşa ceva.
Carte de vizită
Data şi locul naşterii: 6 septembrie 1981, Câmpina, jud. Prahova
Studii: Facultatea de Drept, Universitatea Danubius Galaţi, Curs postuniversitar Management Poliţienesc - Academia de Poliţie ”Al. I. Cuza”
Ocupaţie: Şeful Serviciului pentru Imigrări Galaţi
Stare civilă: căsătorit, un copil.
