Nivelul redus de trai şi educaţie menţine în continuare Galaţiul în fruntea zonelor bogate în ”marfă” pentru proxeneţi. Teribilismul şi curiozitatea tinerilor dau naştere consumului de etnobotanice, iar ignoranţa în privinţa utilizării sistemelor informatice sau a diferitor softuri le deschid noi căi de acţiune infractorilor cibernetici. Despre paleta variată de criminalitate organizată caracteristică judeţului Galaţi şi despre soluţiile cu care cei abilitaţi luptă în războiul cu grupările infracţionale ne-a vorbit cms. şef Cornel Mototolea, şeful Brigăzii de Combatere a Crimei Organizate Galaţi.
- Care mai este specificul activităţii grupurilor infracţionale în Galaţi?
- Ca numitor comun, toate grupările au ca obiect de activitate obţinerea de venituri prin orice tip ce activitate infracţională. E valabil nu doar pentru Galaţi, ci şi pentru restul ţării. În ceea ce priveşte judeţul nostru, putem spune că avem activitate pe toate gamele: trafic de droguri, trafic de persoane, criminalitate informatică şi spălare de bani, ce-i drept, cu un specific diferit de alte judeţe. Principalul criteriu este cel al dezvoltării economice, al educaţiei, care dau fiecărei zone un specific aparte. Galaţiul a fost şi rămâne judeţ-sursă în ceea ce priveşte traficul de persoane, pentru simplul motiv că nu sunt oamenii destul de bine informaţi, iar nivelul economic nu mai permite populaţiei să îşi găsească uşor un loc de muncă din care să se întreţină.
- A rămas mediul rural o pepinieră pentru traficaţii de persoane?
- Mediul rural este o sursă din cauză că tinerele de la ţară au posibilităţi reduse de a urma anumite studii, spre deosebire de cele de la oraş şi astfel cea mai uşoară modalitate de a câştiga bani devine prostituţia.
- Schimbarea metodelor de ”recrutare” de către traficanţii de carne vie constituie un impediment în destructurarea reţelelor de trafic de persoane?
- Acum, principala modalitate este cea pe care noi o numim ”Lover Boy” şi, într-adevăr, tinerele, în marea lor majoritate, ştiu ce urmează să facă în străinătate şi sunt mulţumite cu veniturile pe care le primesc acolo. Tocmai acest lucru le face de multe ori să nu coopereze cu noi. Ne salvează, însă, o foarte bună cooperare cu structurile de aplicare a legii din ţările vecine şi partenere şi, în felul acesta, putem rezolva mai uşor cauzele, fără a depinde foarte mult de mărturiile victimelor. Oricum, acestora li se explică de la bun început, în amănunt, toate implicaţiile legislative şi multe ajung să declare tot, în momentul în care înţeleg că nu au fost decât nişte unelte. Totodată, insistăm foarte mult pe latura prevenţiei. Ofiţerii de la Brigadă îi însoţesc pe cei de la Prevenire şi pe cei de la Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane la aceste activităţi, peste tot în judeţ, tocmai pentru a informa mai bine tinerii. Un om informat, o fată în speţă, este mult mai greu de atras în aceste reţele de trafic.
- După explozia de cazuri de persoane intoxicate cu aşa-zisele etnobotanice de la începutul anului, fenomenul pare să fie într-un uşor regres. A contribuit la asta vreo modificare legislativă în ceea ce priveşte regimul substanţelor consumate, care să vă dea permisiunea de a luă măsuri mai aspre faţă de traficanţi?
- Canabinoizii sintetici au fost introduşi în lista substanţelor considerate droguri în cursul acestui an, iar acea grupare, care ne-a creat problemele de la începutul anului, a fost anihilată, mare parte dintre ei se află şi acum în arest, au fost trimişi în judecată. Acesta este motivul pentru care există un trend descrescător. Problema este că substanţe noi pot apărea de la o zi la alta. Unele dintre ele sunt de uz casnic, uz veterinar şi nu le putem interzice. Ţine şi aici de educaţie, de pregătire a fiecărui copil. Şi pentru asta am dus o campanie de prevenţie, la care au fost chemaţi şi părinţii, care au fost foarte încântaţi de ceea ce li s-a prezentat. Nu ştiu însă cum urmează să gestioneze situaţia. Cert este că am văzut că cei care consumă aceste substanţe provin din toate categoriile sociale. Cred că toţi părinţii cărora le pasă pot observa schimbările de comportament care sunt inerente la consumul de etnobotanice şi pot interveni până nu este prea târziu. Nu trebuie aşteptat ca poliţia sau legea să intervină, pentru vă procedurile de includere a substanţelor noi care apar pe listele de droguri durează luni de zile şi, chiar după ce sunt introduse, unui chimist îi trebuie poate un sfert de oră să creeze o substanţă nouă cu efecte asemănătoare sau cu aceleaşi efecte psihotrope. Şi atunci o luăm de la capăt.
- Cum stă Galaţiul din punct de vedere al infracţionalităţii cibernetice sesizate?
- Per total, suntem undeva la un nivel scăzut. Ne confruntăm cu retrageri de numerar, în principal de la cetăţeni care şi-au folosit cardul la diverse plăţi în străinătate. Mai sunt şi unele aplicaţii de pe smartphone-uri pe care le instalăm fără să cunoaştem mare lucru despre ele şi unele dintre ele nu sunt ceea ce par, astfel că se pierd nişte sume de bani. Ne confruntăm în schimb cu atacuri informatice la firme farmaceutice. Infractorii solicită anumite sume de bani pentru a decripta şi a permite funcţionarea în continuare a firmelor farmaceutice. Ei practic atacă bazele de date pe care le blochează şi apoi cer bani. În Galaţi avem deja patru sesizări, care sunt acum în lucru. Asta s-a întâmplat din cauza lipsei sau ineficienţei unor sisteme antivirus.
- Vedeţi în legea „Big Brother” un ajutor real pentru a creşte rata de soluţionare a dosarelor cu infracţiuni cibernetice?
- Legea este binevenită pentru munca noastră şi în special în ce priveşte criminalitatea cibernetică. Acum aşteptăm forma finală şi cum anume o să arate şi cu certitudine ne va oferi alte pârghii de a-i identifica pe infractorii cibernetici.
Cornel Mototolea - carte de vizită
Data şi locul naşterii: 13 mai 1975, Galaţi
Studii: Academia de Poliţie ”Al I. Cuza”
Ocupaţie: şeful Brigăzii de Combatere a Crimei Organizate Galaţi
Stare civilă: căsătorit, un copil
