INTERVIU cu preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, COSTEL FOTEA - Cel puțin 200 de kilometri de drumuri județene MODERNIZATE
Foto: Foto ”Viața liberă”, Corina Dobre

INTERVIU cu preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, COSTEL FOTEA - Cel puțin 200 de kilometri de drumuri județene MODERNIZATE
Evaluaţi acest articol
(8 voturi)

Dacă, în mandatul care tocmai s-a încheiat, Consiliul Judeţean (CJ) nu s-a remarcat prin proiecte spectaculoase de dezvoltare şi nici prin atragerea de bani europeni, noul preşedinte al instituţiei, Costel Fotea, promite investiţiile mult aşteptate de gălăţeni


- Domnule preşedinte, care sunt primele măsuri pe care doriţi să le puneţi în practică şi ce obiective v-aţi propus?

- Am un singur obiectiv, acela de a privi doar înainte. Măsuri sunt multe. În primul rând, s-au deschis unele linii de finanţare pe anumite programe europene. Pe Programul Operaţional Regional, pe Axa 6, spre exemplu, astfel încât, la ora actuală, lucrăm pentru ca în luna iulie să depunem primele proiecte cu finanţare europeană. Vorbim de proiecte de drumuri, în special. Aşa cum am spus în campanie, dar nu numai, sunt câteva priorităţi de la care nu vreau să mă abat, iar aceasta este una dintre ele. Înainte de a se încheia mandatul, am făcut studii de fezabilitate pe drumurile judeţene, motiv pentru care, în momentul de faţă, ne vine foarte uşor să completăm cererile de finanţare. Am semnat, în urmă cu doar câteva zile, contractul pentru hangar, contractul pentru dirigintele de şantier şi suntem pregătiţi să demarăm lucrările, în aşa fel încât, la sfârşitul anului, să avem, aşa cum îmi place mie să spun, "o căsuţă nouă" pentru elicopterul de la Galaţi.

- În mandatul 2012-2016 nu a fost modernizat nici măcar un kilometru de drum judeţean. Proiectele la care faceţi referire vizează modernizarea unor căi de comunicaţii?

- Noi am făcut, în mandatul 2012-2016, mai mult reabilitări de drumuri judeţene, pentru că majoritatea au fost făcute din fonduri proprii. Modernizarea implică cheltuieli foarte mari şi nu ne-am permis. În schimb, în noul exerciţiu financiar, toate proiectele de drumuri prevăd modernizări. Îmi doresc foarte mult ca, la sfârşitul mandatului 2020, să avem minimum 200 de kilometri de drum judeţean modernizat. Pare o lungime foarte mare şi este un obiectiv greu de atins, dar nu imposibil. Am convingerea că vom reuşi. Asta nu înseamnă că nu vom continua lucrările de întreţinere a drumurilor, de pietruire, acolo unde este cazul, de plombări, de cedări în fundaţie, de turnare de covoare asfaltice şi nu numai. În prezent, se lucrează la modernizarea DJ 251G, prin Planul Naţional de Dezvoltare Locală, pe o porţiune de 4,5 kilometri.

- Ce drumuri vor fi modernizate cu bani europeni?

- Este vorba despre DJ 242 Folteşti - Măstăcani - Fârţăneşti - Târgu Bujor - Vârlezi până la DN 24D, DJ 251 care face legătura între Smârdan, Schela şi Matca, DJ 252, care face legătura între Movileni, Cosmeşti, Nicoreşti şi Buciumeni. Acestea sunt drumurile prioritare. Avem ca rezervă DJ 251A, care face legătura între Matca, Corod, Blânzi, Drăguşeni şi DN 24.

- Aţi afirmat, în repetate rânduri, că sănătatea ocupă primul loc în lista priorităţilor.

- Ţin foarte mult la tot ceea ce înseamnă sănătate, în special la medicina de urgenţă, unde este nevoie, în continuare, de investiţii şi unde doar câteva secunde pot face diferenţa dintre viaţă şi moarte. Intenţionez să achiziţionăm o nouă maşină de intervenţii, voi vorbi şi cu domnul primar Ionuţ Pucheanu în acest sens, prin Asociaţia SMURD. Pe Sănătate, din păcate, nu sunt bani pe fonduri europene pentru modernizări, ci doar pentru reabilitare termică, ceea ce nu ne ajută mai deloc. Însă vom continua, aşa cum am promis, să reabilităm şi să facem reparaţii capitale în toate secţiile Spitalului Judeţean, astfel încât să nu rămână nicio secţie nereabilitată. Acolo este o problemă privind reţeaua electrică, veche de 47 de ani, care nu este dimensionată la cerinţele de acum şi la capacitatea de care este nevoie. Avem un proiect, demarat în urmă cu doi-trei ani, pe care vrem să îl ducem la bun sfârşit. Şi mai avem o problemă acolo - reţeaua de fluide. Conductele sunt la fel, vechi de peste 40 de ani. Proiectul este deja început, este foarte mare, de anvergură şi vrem să îl finalizăm cu succes. Bineînţeles că investiţii vor fi făcute şi în celelalte unităţi sanitare subordonate Consiliului Judeţean.

- În scurt timp, se va redeschide baza de agrement Zătun, complet modernizată. Dar drumul de acces arată jalnic. Ştiu că a existat un proiect pentru refacerea acestuia, însă din cauza neînţelegerilor politice a „picat” la vot...

- Din păcate, aveţi perfectă dreptate. Din cauza unor orgolii ale unor formaţiuni politice, care nu au dorit să voteze proiectul acela, am pierdut 1,5 milioane de euro. Sper ca orgoliile să se mai fi diminuat, pentru că urmează a doua etapă de fonduri europene şi nu avem nevoie de orgolii. Până vom reuşi să identificăm, din nou, o sursă de finanţare pe fonduri europene, avem în program, pe ceea ce înseamnă plombări, refacerea acestuia. Îl vom repara, astfel încât să ofere condiţii de siguranţă şi decente de trafic. Problema accesului în zonă va fi rezolvată în circa o lună.

- Muzeul de Artă Vizuală funcţionează într-un spaţiu impropriu, la parterul unui bloc, ceea ce reprezintă o pată pe obrazul autorităţilor locale. Când va avea un sediu aşa cum merită?

- Dacă vorbim de Muzeul de Artă Vizuală, trebuie să fim mai mult decât mândri, întrucât este primul muzeu de artă vizuală contemporană înfiinţat în România, face 50 de ani. Da, este o problemă. Dar trebuie să luăm în calcul că, după ce şi-a pierdut sediul, s-au făcut eforturi mari ca acest muzeu să poată funcţiona, iar obiectele de artă să fie expuse. Este un obiectiv pe care îmi doresc să îl realizăm. Mi-aş dori să reuşim să găsim o sursă de finanţare pe fonduri europene. O altă variantă ar fi să identificăm, împreună cu domnul director al muzeului, un spaţiu. Este, totuşi, o mare problemă aici, cu toţi cei care au revendicat proprietăţi. Deşi le ţin goale, se deteriorează şi chiar se dărâmă, încă ţin foarte mult la preţ. De exemplu, clădirea Muzeului de Istorie a fost retrocedată, acum este goală. Mai sunt câteva astfel de clădiri vechi, impunătoare, dar lăsate în paragină. Soluţia ideală ar fi identificarea unei surse de finanţare europeană. Avem spaţiu în Parcul Rizer, ştiţi bine, un proiect foarte frumos, futurist, al Consiliului Judeţean, făcut în urmă cu câţiva ani. Era pe un fond transfrontalier, dar finanţarea a fost pierdută. În momentul de faţă, încă nu am reuşim să identificăm o sursă de finanţare pentru construcţia unui muzeu de la zero. Problema însă rămâne în atenţia noastră. Aşa cum şi pentru Farmacia Ţinc avem un proiect. Urmează să fie reabilitată. De asemenea, şi pentru Casa Cuza Vodă am identificat o sursă de finanţare şi va fi reabilitată. La ora actuală, obiectivul nostru pe termen scurt este depunerea a cel puţin şase proiecte cu finanţare europeană.

- Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii va beneficia de investiţii?

- Avem proiecte europene şi pentru Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii. Am discutat cu directorul de acolo. Vrem să facem o expertiză privind acele schelete din fier, să vedem ce facem cu ele, dacă putem construi pe ele sau nu, întrucât, ca imagine, nu dau bine deloc. Vii de pe Faleză şi vezi două schelete din metal ruginite. Îmi doresc să fie o seră de fluturi vii la Galaţi, să ia naştere Papilonariul şi voi susţine acest proiect. Îmi doresc foarte mult să venim cu lucruri inedite. Vreau să dezvoltăm pentru agrement Pădurea Gârboavele. Am vorbit deja cu domnul Floricel Dima, întrucât se deschide o nouă linie de finanţare pe Programul Operaţional de Pescuit şi vreau să atragem fonduri europene pentru a dezvolta complet Pădurea Gârboavele, cu cele două lacuri de acolo, cu pârtie pentru săniuş şi tiroliană. Îmi doresc să transformăm Pădurea Gârboavele într-un complex de agrement complet, integrat, cu zone de campare, hidrobiciclete pe cele două lacuri şi posibilitate de a face plajă, cu zonă pentru picnic. Vreau tare mult să devină o minunată zonă de agrement pentru gălăţeni. Avem şi Grădina Zoologică acolo, Muzeul Satului, Muzeul Pescăresc. Îmi doresc să reuşim şi să activăm tabăra pentru copii din Pădurea Gârboavele, pentru copiii care provin din centrele de plasament ale Consiliului şi cei ai şcolilor speciale.

- Veţi mai avea totuşi o misiune: implementarea sistemului de management integrat al deşeurilor. Consiliul Judeţean a pierdut finanţarea pentru acest proiect în exerciţiul financiar trecut.

- Este un proiect care va fi reluat, pentru că trebuie să îl implementăm. Sunt câteva obiective foarte mari de dezvoltare a judeţului Galaţi: investiţiile în sănătate, extinderea reţelei de apă şi canalizare - vom avea 22 localităţi în a doua etapă de dezvoltare pe fonduri europene, modernizarea drumurilor judeţene şi sistemul integrat de colectare a deşeurilor.

Citit 12543 ori Ultima modificare Miercuri, 31 August 2016 13:25

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.