Fiecare copil din România se naşte DATOR VÂNDUT

Fiecare copil din România se naşte DATOR VÂNDUT

Sursa foto: startupcafe.ro
Evaluaţi acest articol
(24 voturi)
7 comentarii


Binecunoscutul consultant fiscal Adrian Benţa a venit, săptămâna trecută, la Galaţi, pentru a participa, la invitaţia filialei locale CECCAR, la un seminar pe teme de fiscalitate. Cu acest prilej, „Viaţa liberă” i-a solicitat un interviu, pe care vi-l prezentăm în continuare


- Este la ordinea zilei acest conflict al taxelor care ar urma să fie reduse sau scoase din Codul fiscal. Lăsând la o parte orice tentă politică, ar trebui scoase aceste taxe şi, dacă da, de ce? Mă refer la taxa pe stâlp, la eliminarea supraaccizei la carburanţi, la reducerea TVA?

- Răspunsul la această întrebare nu poate fi dat foarte simplu, adică e bine sau rău, pentru că nici lucrurile nu pot fi albe sau negre, sunt multiple nuanţe de discutat. În primul rând, trebuie să pornim de la ce putem face, sau care sunt obligaţiile noastre. Avem un buget al ţării, la care deficitul maxim aprobat este de 3 la sută. În mod evident, tendinţa ultimului an este de accentuare a deficitului, iar alocarea altor bani de la bugetul de stat, pentru susţinerea creşterilor salariale sau a diverselor beneficii sociale, trebuie să fie acoperită din acei bani. România, vrea, nu vrea, va înregistra un deficit bugetar. Un deficit bugetar este acoperit de regulă – şi istoria ultimilor 26 de ani ne arată – din trei surse. Prima o reprezintă creşterea de taxe şi impozite, este o sursă nepopulară şi nu va fi invocată deocamdată în perioade electorale sau imediat după alegeri. A doua sursă este finanţarea datoriilor pe împrumuturi externe, o sursă pe care nu ne-o dorim pe termen lung; vin nişte bani, ne împrumutăm, România are una dintre ratele de datorii cele mai mici din Europa, dar, pe cap de locuitor, tot este o sumă de 1.500-2.000 de euro pe care fiecare cetăţean trebuie să o plătească pentru datoria externă a ţării. Deci fiecare nou-născut se naşte dator vândut. Iar a treia sursă este una uşoară, pe care au aplicat-o toate guvernele în ultimul timp: au tăiat investiţiile publice de pe listă. Prin urmare, va fi tot un astfel de mix de politici; statul român se împrumută în continuare, anul 2016 n-a excelat prin investiţii publice uriaşe, nu s-a făcut vreun kilometru de conductă pentru sistemul de irigaţii, iar cei câţiva kilometri de autostradă sunt praf în ochii publicului. Pe de altă parte, în ciuda relaxării fiscale, 2016 a avut şi ceva tendinţe de creştere de taxe, şi mă refer la taxele plătite de persoanele fizice care desfăşoară activităţi economice: au crescut taxele reprezentând contribuţiile sociale-pensii şi au fost introduse noi proceduri de calcul la impozitul pe locuinţele folosite în activităţi economice. Deci, avem în 2016, pe de o parte, o relaxare fiscală la nivelul societăţii – reducerea cotei de TVA de la 24 la 20 la sută şi eliminarea unor produse supuse accizelor (de exemplu, reducere de 30 la sută la acciza pentru băuturi alcoolice, s-a redus acciza pe iahturi), pe de altă parte, avem soluţii: de a menţine actualele taxe, de a introduce noi taxe, a ne împrumuta sau a tăia investiţiile, depinde ce vrem. Eu, personal, n-aş vrea să fiu în pielea ministrului de finanţe care îşi va pune semnătura pe noul buget, care are de acoperit destul de multe găuri. Ca să fiu foarte sincer, n-aş vrea ca urmaşii mei, copiii mei, ai dumneavoastră, copiii ţării, să trăiască în continuare într-un stat vândut.

- Dar taxa pe stâlp este acuzată chiar de marile companii că îi loveşte foarte tare. Ce facem, păstrăm taxarea şi îi afectăm pe mulţi?

- Depinde de perspectivă. La acest moment, dacă se decide păstrarea cotei de TVA la 20 la sută, atunci se împarte sarcina fiscală atât la persoana fizică (cumpărătorul final care suportă TVA-ul), cât şi la companii. Deci, nu putem spune că o anumită categorie este defavorizată. Cu siguranţă că taxa pe stâlp a fost o taxă grea şi nici măcar Finanţele nu s-au aşteptat să încaseze atât de mulţi bani. La un moment dat erau prognozate 200-300 de milioane de lei de obţinut, iar în acel an s-au încasat 1,5 miliarde de lei. Este o taxă grea pentru companii, dar cred că au avut deja mecanismele să o arunce în preţurile către clienţi. Şi deja ne-am obişnuit cu ea. Întrebarea este ce vrem. Scopul final este o decizie clar politică în favoarea uneia dintre cele trei soluţii de finanţare a deficitului: împrumuturi, tăierea investiţiilor publice sau majorări de taxe. Eu, personal, aş marşa pentru ultima dintre acestea. Între a fi dator vândut şi a trăi cu cureaua un pic mai strânsă, parcă aş decide-o pe asta cu mai multă integritate şi verticalitate naţională.

- Cum se justifică această readucere a TVA-ului la un nivel la care a mai fost în urmă cu câţiva ani?

- Publicul larg crede că TVA-ul reprezintă o sursă infinită de bani pentru buget. Dar TVA-ul este suportat întotdeauna de cumpărător, de omul de la raft sau de o societate mică neplătitoare de TVA. Strict macroeconomic, vedem că suma cifrelor de afaceri estimate la nivelul anului 2016 se apropie de cele ale companiilor din anii de glorie, 2007-2008. Cam pe acolo se prezintă TVA-ul. Din punct de vedere tehnic, Produsul Intern Brut reprezintă suma valorilor adăugate pentru companii. Cu cât PIB-ul este mai mare, cu atât taxa pe valoarea adăugată se calculează la o bază mai largă. Dacă baza de venit este mai mare, atunci, în mod normal, la un buget relativ constant, ai putea să ai şi o taxă mai mică. Subliniez, nu este un merit politic  că o să avem un TVA mai mic, ci este meritul companiilor care reuşesc, cât de cât, să se dezvolte. Sunt anumiţi poli de dezvoltare care merg bine şi v-aş da nişte exemple concrete chiar dacă, din păcate, Galaţiul nu se numără printre ele: Iaşiul (pe zona de IT), Clujul, Timişoara, Bucureştiul, sunt zone în care companiile nu mai găsesc să facă angajări, sunt firme care nu reuşesc să se extindă pentru că nu mai au salariaţi. Ideea este că mişcarea de reducere a TVA s-a simţit în încasările bugetare, datorită creşterii consumului. Însă este o creştere defectuoasă pentru noi, pentru că, dacă ne uităm pe ce segmente economice s-a făcut dezvoltarea, o să vedem că sunt foarte puţine segmente naţionale: puţin pe la agricultură, puţin pe la IT, foarte mult pe consum. Or, în acest moment, România consumă bunuri produse în alte state, chiar dacă unele mărci au ceva proiectare românească. Economiştii spun: măriţi consumul dacă vreţi să meargă bine o economie. Dar aceiaşi economişti ar trebui să spună: măriţi consumul bunurilor produse în ţara voastră!

- Deci, este o creştere economică mincinoasă?

- Nu neapărat mincinoasă, cât periculoasă. Creşterea asta economică a noastră există, dar este generată de o vânzare mai bună de bunuri care nu sunt româneşti, ci bunuri pe datorii. La nivelul lunii iunie, deficitul bugetar era la nivelul a şase miliarde de euro. Deci am importat mai mult decât am exportat. Toate acestea se transformă în datorii. De fapt, avem o creştere economică bazată pe creşterea de datorii. În momentul când va trebui să plătim aceste datorii, o să ne fie mai greu. Pentru că noi nu avem o strategie naţională pe termen lung, pe 20 de ani, pe 50 de ani, pe 100 de ani. Noi nu ştim ce va fi peste doi ani, pentru că fiecare schimbare de guvern mai taie, mai spânzură, mai face ceva pe lângă ce-a făcut vechiul guvern, ceea ce nu-i normal. Ar trebui să existe o strategie pe 100 de ani, neutră, eventual votată de către cetăţeni prin referendum, conform căreia vom stimula următoarele spectacole: A, B, C, D etc. – IT-ul, prestările de servicii către extern, producţia naţională de autoturisme, producţia de bunuri agricole şi turismul, am dat eu câteva exemple. Pe acestea le stimulăm la maximum, iar pentru restul vom importa.

- Aşadar, avem o creştere economică periculoasă. La ce ne putem aştepta?

- Ne putem aştepta la creşteri ale cursului valutar atunci când devin scadente datoriile externe, când se va cumpăra valută ca să fie dată în afară. Şi am mai putea avea probleme cu consumul persoanelor fizice, să trecem la extrema cealaltă, oamenii să nu mai aibă bani şi să nu mai cumpere. Ne place sau nu, economia are o anumită ciclicitate. Opinia mea personală către cititorii dvs este ca, dacă au ceva bănuţi, să-i păstreze, să-şi pună nişte bani deoparte pentru zile mai negre.

- Şi în ce să-i păstreze? În valută, în aur?

- Dacă tot suntem pe tărâmul ipotezelor şi al speculaţiilor, eu i-aş păstra în dolari sau în aur. Singura problemă este că, într-un moment de criză, aurul nu ţine de foame. Aurul este o metodă de tezaurizare dar nu-ţi pune şi pâinea pe masă. Ar fi bine să ne orientăm şi spre acele zone ce ne dau nişte resurse. Să ai un teren agricol, să ai o sursă de apă a ta, e bine să o păstrezi că nu se ştie ce va veni.

Cine este Adrian Benţa

Născut în 1977 la Roman, în jud. Neamţ, Adrian Benţa a absolvit Facultatea de Contabilitate şi Informatică de gestiune, licenţă ASE Bucureşti. Are atestat de Inspector taxe şi Impozite, este membru al Camerei Consultanţilor Fiscali, auditor financiar stagiar şi membru CAFR. Are o experienţă de peste 16 ani în conducerea contabilităţii şi fiscalităţii societăţilor comerciale, este lector al cursului de Fiscalitate din cadrul Absolute School şi conduce propriul cabinet de consultanţă fiscală, cu emiterea unui număr de aproximativ 1.000 de soluţii fiscale pe an. A prestat servicii de asistenţă contribuabili în litigii cu autoritatea fiscală, două dintre soluţiile sale fiind acceptate de Curtea Supremă de Justiţie. A publicat, ca autor sau coautor, 11 lucrări şi cărţi de specialitate fiscală, precum şi numeroase articole în domeniul financiar-contabil şi fiscal în publicaţii săptămânale sau lunare.

Citit 10999 ori Ultima modificare Marți, 27 Decembrie 2016 17:50

7 comentarii

  • postat de Gigel Sâmbătă, 31 Decembrie 2016 00:36 109.103.229.*** Link la comentariu
    1
    2

    citiți cu atenție acest articol și pe urmă documentațivă pe google despre marea înșelătorie a STATELOR din întreaga lume , mulți sau trezit din somnul cel de moarte în care ne adînciră și cruzii noștri dușmani

    scrieți așa pe google că nu mă lasă să pun linkul aici
    cea mai mare înșelătorie a statului CNP-ul

    veți vedea mai multe siteuri cu ce vă informez

    Raportează
  • postat de Alexx Luni, 19 Decembrie 2016 19:31 5.13.218.*** Link la comentariu
    1
    6

    Ne place sau nu, TREBUIE să recunoaştem că numarul enorm al descurcăreţilor (ajutor social, ajutoare MATERIALE şi scutiri pentru că-s săraci, muncă la negru) este o sugativă pentru bugetul tării, azi, şi în viitor, fiind abonaţi pe vecie la nemuncă. Totodată, aceştia sunt alegătorii-frână votând partidul care zornăie cât mai mult, promisiuni care rămân doar gogoşi electorale. Cine suferă în primul rând? Adevăratul om rentabil economic. Şi ne mai mirăm că se fuge (nu se pleacă) din acest mediu ultraviciat. Câţi au plecat, CÂND, câţi s-au întors sau au de gând să se întoarcă?

    Raportează
  • postat de macovei Luni, 19 Decembrie 2016 17:56 89.137.139.*** Link la comentariu
    1
    10

    Singura solutie e urmatoare: Sa fie firmele lasate sa faca afaceri si comert intr-un mod usor si nu impozitati si jecmaniti, taxa pe munca eliminata, justitia sa confiste toti banii furati care sa fie bagati in economia reala, sa se faca firme si fabrici care sa produca pentru export, agricultura sa fie a romanilor si noi sa dam la export sa vina valuta, aurul sa il luam noi si nu strainii si sa creasca moneda si sa fie un leu puternic si sa avem rezerve, si toata lumea buna de munca gen alcoolici, asitatti sociali, golani si trantori sa fie pusa la munca in agricultura sau orice domenii unde e deficit. Sa mucim toata tara, sa producem, sa dam la export, sa vindem, sa aducem valuta in tara. In paralel sa pregatim noile generatii si toti oamenii din pct de vedere profesional si toti sa stie o meserie si ceva sa faca si sa se perfectioneze. In maxim 10 ani ii dam la baie si pe italieni si nemti si pe elvetieni cu ce ofera taa asta! La treaba! Hai ca se poate! Ceausescu a putut!

    Raportează
  • postat de crystal Luni, 19 Decembrie 2016 13:51 95.76.32.*** Link la comentariu
    2
    4

    economia are o anumita ciclitate mai mult din cauza bancii nationale care intervine prin ajustarea dobanzilor, emisii de bancnote noi , instrumente de investitie, etc. Problema e ca la nivel mediu si inalt TOTUL e politizat totul si daca vrea Maria Sa PSD atunci romania o duce mai bine macar pe hartie daca nu, nu. Trebuie sa isi ia si PSD partea sa de prajitura ca asa s-a invatat de cand cu PCR si ulterior cu Iliescu, si nu se complica cu maruntis ,furturile marunte sunt facute de baroni locali.
    Articolul e o foarte buna lectie de economie, Viata Libera are trebui sa creeze o rubrica micuta in ziar, numita sa zicem Lectia de Economie, si sa publice mereu definitii, notiuni, etc, pe intelesul tuturor,ca sa se informeze cat mai multi. Ca numai o Romanie informata incetineste coruptia. Copiii invata la scoala acum secretele unei economii performante si descentralizate dar este ca si cum ai uda pamantul gol nesemanat.

    Raportează
  • postat de Marius Ionascu Luni, 19 Decembrie 2016 09:20 213.218.53.*** Link la comentariu
    3
    20

    nu mai gasesc sa faca angajari pentru ca foarte multe firme rationeaza pe o logica gresita in Romania

    ei fac o medie a salariului minim cu salariul mediu din Romania, cu nivelul pensiilor si nivelul preturilor (care sunt mai mici in Romania fata de alte tari UE)

    dar acest lucru este total gresit, pentru ca in Romania exista mai multe Romanii

    1) Romania pensionarilor prost platiti (agricoli, sau marea majoritate fara sa fi fost in Combinate siderugice, minerit, etc)
    2) Romania pensionarilor bine platiti (cei din combinate, minerit si ... bugetari gen parlamentari, militari, politisti)
    3) Romania asistatilor social (mare parte din ei o patura de alcoolici si lucratori cu ziua la negru)
    4) Romania salariului minim (tot felul de lucratori in comert nedezvoltat, invechit, paza, protectie, etc)
    5) Romania salariului spre normal - unde deja lumea incepe sa activeze pe o piata NU NUMAI A ROMANIEI dar al INTREGEI UNIUNI EUROPENE !!


    Ehe...ehee,... .cand firmele nu inteleg sa isi inteleaga propria masa de posibil de angajati ca ei sunt in arealul 5) si ca acestia NU CUPLEAZA la veniturile minime ale economiei ci la venituri medii Uniunii Europene ... acestia vor avea surpriza de a NU GASI ANGAJATI din ce in ce mai puternic !!

    Ceea ce resimt dumnealor este doar inceputul. Si imi pare rau pentru ei, dar realitatea este cam dura din pacate.
    Acest lucru va duce la decapitalizarea firmelor, in continuare si oprirea multor proiecte pentru ca vor trebui sa se refocuseze pe angajat si nu neaparat pe profit / capitalizarea furbiunda cum a fost pana acum.
    Vremea bufurilor si veniturilor mari economice a cam trecut, pentru ca piata muncii incepe putin sa se dezmorteasca, dezghete ... si inca suntem doar la inceput, acesta este doar inceputul.


    Aviz tuturor firmelor din Romania.

    Raportează
  • postat de Mariana Buzea Luni, 19 Decembrie 2016 07:13 109.99.197.*** Link la comentariu
    50
    2

    Felicitari domnului deputat Eugen Durbaca si mult succes in noul mandat!

    Raportează
  • postat de Cantec pionieresc Luni, 19 Decembrie 2016 04:35 95.77.196.*** Link la comentariu
    6
    28

    Multumim din inima partidului (pesede)/ Multumim din inima partidului / Ca-ntr-o zi de sarbatoare / Ne=a croit JUG nou de pioniei !

    Raportează

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.