Cum a scăpat Galaţiul de FALEZOGAURĂ. Interviu cu managerul Servland | FOTO
Foto: ”Viața liberă”, Marius Negri

Cum a scăpat Galaţiul de FALEZOGAURĂ. Interviu cu managerul Servland | FOTO
Evaluaţi acest articol
(36 voturi)

Galaţiul şi-a câştigat o jenantă notorietate naţională din cauza Falezogăurii, apărute în februarie 2010 şi renăscute în 2011, 2012 şi 2013, când n-a mai fost astupată, ba a mai făcut şi un „pui”, pe Faleza Inferioară. Pe 21 august, la cinci ani de când s-a luat măsura devierii circulaţiei pe o bretea ocolitoare, traficul rutier pe Bulevardul Marii Uniri a fost redeschis, graţie primei etape a lucrării executate de compania Servland. O firmă care şi-a legat numele de lucrări complexe în Galaţi - consolidarea Monumentului Eroilor de la Prefectură, reparaţii pe strada Stadionului, consolidarea sfertului de con al Viaductului în capătul dinspre Sidex - dar a ştiut să ridice ştacheta când a fost vorba de modernizarea Parcului Viva. Ce soluţie a găsit Servland pentru a astupa definitiv Falezogaura, ce alte probleme au fost descoperite pe Faleză, ce lucrări urmează a se executa şi când se vor termina am încercat să aflăm de la directorul general al SC Servland SRL, inginerul Gheorghe Pascariu.

- Au trecut şapte ani de când Galaţiul s-a „pricopsit” cu o Falezogaură şi, în ciuda studiilor, expertizelor, proiectelor şi a lucrărilor executate, accidentul de teren a revenit. Care a fost, de fapt, problema acolo?

- Au fost probleme legate de apele provenite atât din ploi, fie din pierderi din canalizări, cât şi din pânza freatică, în timp, scăpate de sub control, au făcut ce-au vrut - au săpat, au făcut caverne, au trecut pe sub scara monumentală, având în vedere că terenul Galaţiului este foarte sensibil la înmuiere. Colectorul cel vechi a mai cedat şi el în timp şi a cărat sedimente.

Ca proiectanţi, am lucrat în colaborare cu firma PROEXROM Iaşi (o echipă de specialişti geotehnicieni din cadrul Facultăţii de Construcţii, Catedra Geotehnică şi Fundaţii Iaşi). Ca să putem găsi soluţiile cele mai bune a trebuit să desfacem, să săpăm, să controlăm toate sistemele de apă şi canal din zonă, ca să nu ne scape absolut nimic.

- Ce soluţie a găsit Servland pentru a remedia Falezogaura?

- Am descărcat traficul pe un sistem de piloţi cu nişte grinzi de beton şi plăci, practic un pod îngropat, pentru ca presiunea din trafic să nu mai împingă în scară, să o descărcăm la adâncime. Sunt nişte piloţi armaţi, la 20 de metri, la care s-a făcut un sistem de grinzi de beton, cu nişte plăci din beton demontabile, ca să se poată umbla la sistemele de reţele în caz de nevoie pentru mentenanţă, reparaţii, etc. Am făcut foraje (puţuri) în care urmează instalarea unor pompe care vor ţine nivelul pânzei freatice într-un echilibru stabil.

Am făcut un proiect mai amplu, nu numai în privinţa rezolvării celebrei găuri, ci şi a protejării scării, care e o scară monumentală, care are o importantă deosebită. Deşi are şi ea probleme grave de rezistenţă şi, într-un viitor, riscă să aibă avarii sau ca umplutura de sub scară să plece la vale… Sunt nişte caverne şi sub scară. Noi am făcut minute, note de constatare cu proiectanţii, cu reprezentanţii Primărie, pentru ca autorităţile să ştie, să ia măsuri acum sau în viitorul apropiat, să rezolve toate problemele care se învecinează cu zona aceasta.

- Organizarea de şantier a fost ca în străinătate, iar gălăţenii n-au fost nevoiţi să înghită praful săpăturilor. La ce lucraţi acum?

- Am vrut să nu creăm un disconfort în zona zero a oraşului dacă şi aşa am luat spaţiul cu organizarea de şantier, de aceea am folosit mash-urile acelea. Urmează ca săptămâna viitoare să terminăm refacerea aleilor din parc care au fost afectate nu doar de organizarea noastră de şantier, ci şi de tasări. Când am îndreptat Elicea, în jur aleile erau tasate, şi acum le ridicăm la cotă. Vegetaţia va fi refăcută de Gospodărire Urbană.

- Ce probleme aveţi de rezolvat pe Faleza Inferioară, în cazul „puiului” Falezogăurii?

- Acolo trebuie să facem nişte foraje cu drenuri orizontale dirijate, foraje pe sub scară, să ajungem până sub lucrarea noastră, prin care să ţinem sub control nivelul apei freatice şi al pierderilor, aceasta a fost o soluţie din proiectul nostru. De asemenea, reparăm colectorul cel vechi. Facem o incintă, un batardou în Dunăre, să putem intra şi să venim până dincoace de scară, să facem cămăşuirea colectorului vechi, care în câteva locuri a cedat, şi căra pământ. Prin cămăşuirea asta se va rezolva şi puiul Falezogăurii.

După efectuarea celor două lucrări care fac parte din contractul nostru, sunt necesare şi lucrări de refacere a primelor două trepte de mal, care au caverne sub pavajul de granit.

Acestea au reieşit din ultima constatare făcută împreună cu proiectantul şi beneficiarul, beneficiarul urmând să decidă dacă se va acţiona pe zona studiată. În ceea ce ne priveşte pe noi în legătură cu lucrările contractate deja, acestea vor fi gata până la finele anului cu siguranţă.

- E un risc să-ţi asumi să faci o lucrare unde alţii au dat greş de atâtea ori?

- În SEAP eram vreo trei înscrişi la licitaţie, dar, surprinzător, am ajuns singurii să depunem oferta. Ce-i drept, e o lucrare dificilă, dar eu am lucrat la ICMSG, la un şantier ce executa lucrări speciale (consolidarea versantului Cătuşa, tasări în Combinat, tuneluri tehnologice – lucrări de fundaţii, lucrări hidrotehnice, fundaţii pe piloţi foraţi din beton armat, poduri auto şi CF), fiind familiarizat cu genul acesta de lucrări.

Ca orice specialist, şi ca un defect profesional, când treci pe lângă un şantier pe care se lucrează vezi ce s-a făcut, memorezi, deci cam ştiam ce s-a lucrat. Eram pregătit pentru orice situaţie!

La Faleză s-a dat tot concursul, inclusiv beneficiarul, Primăria, a vrut să pună capăt problemei. Am tratat-o tehnologic cu toată răspunderea şi, cel puţin cât o să mai fiu eu în activitate, eu sper că nu se va mai întrerupe circulaţia decât la ocazii de sărbătoare! Garanţia de bună execuţie durează cinci ani, dar durata de viaţă a unei lucrări este importantă! O lucrare trebuie să dăinuie!

- Care este lucrarea de suflet pe care aţi realizat-o în Galaţi?

La toate lucrările pun suflet şi pe toate le tratăm cu acelaşi simţ de răspundere. Lucrăm tot timpul cu personal tehnic dublat, şef de şantier şi manager de proiect, iar colegii din partea de dezvoltare şi proiectare care îi urmăresc şi supervizează pe cei doi. Avem implementat, pe fonduri europene, cel mai bun program de management integrat, aşa cum mai au doar Dedeman, Arabesque şi ArcelorMittal, şi avem circuitul controlat de la pregătirea proiectului până la finalizare.

O lucrare de suflet ar fi Parcul Viva, unde ştacheta pe care am ridicat-o se menţine şi acum. Podul înecat ne aparţine ca şi concepţie. Trec frecvent pe la lucrările mele: strada Stadionului, Viaduct, Monumentul Eroilor, primul magazin Altex Megastore, la Kauflandul de la Inelul de Rocadă unde am făcut toată structura de rezistenţă din beton monolit.

Cine este inginerul Gheorghe Pascariu

Gălăţean prin adopţie, Gheorghe Pascariu lucrează în construcţii de 34 de ani. Este inginer de drumuri, căi ferate şi poduri, dar s-a implicat în absolut tot felul de construcţii: „Am lucrat la construcţii industriale pe platforma combinatului, căi ferate, la ICMSG, firma care a fost printre primele care a lucrat drumuri mecanizate în Galaţi. Din punct de vedere tehnic avem capacitatea de a face orice lucrare. Nu avem capacitatea financiară a altora, dar tehnic putem să ducem orice lucrare.

Am lucrat la Cernavodă, la ambele poduri - şi cel de beton, făcut în anii ’70, şi la podul lui Saligny. Aia e o lucrare de suflet, că nu oricine ajunge să pună mâna pe podul lui Saligny. Şi am făcut partea cea mai grea, de infrastructură a pilelor, reabilitarea pilelor, am făcut schelă suspendată de pe pod până în Dunăre, injectări, hidrosablări, protecţii hidrofuge, etc. …o lucrare de CV”, ne-a mărturisit inginerul Pascariu.

Ingineri de cursă lungă

Dacă, în urma licitaţiilor, unele contracte de lucrări sunt câştigate de firme cu doi-trei angajaţi, Servland preferă salariaţii de cursă lungă: „Eu am o medie de o sută de oameni angajaţi permanenţi, din care 12-14 sunt ingineri. Am un nucleu de ingineri cu experienţă care lucrează cu mine din ’96 - ’97, de când erau stagiari, şi au venit după mine. Având un nucleu tehnic, putem lucra şi cu firme mai mici, în subantrepriză!”, ne-a declarat inginerul Pascariu.

Unde mai lucrează compania Servland

Participând la licitaţii în toată ţara, Servland SRL are un palmares bogat de lucrări printre care Eurogările Brăila şi Vaslui, realizate pe fonduri europene, un drum de pavaj de 4,5 km la Sulina. În prezent, compania lucrează la Dragalina, Călăraşi, unde construieşte un cămin cultural nou, la Iaşi reabilitează un cămin cultural vechi de 50 de ani, iar la Braşov face o consolidare de drum şi un zid de sprijin la o unitate militară.

Citit 33349 ori Ultima modificare Duminică, 03 Septembrie 2017 01:56

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.