* 9.812 plângeri împotriva României la CEDO * 41 de milioane de lei despăgubiri în 2009 * 160 de procese pierdute de ţara noastră în anul 2009 *
În anul 2009, România s-a situat pe locul 4 în lume în privinţa numărului cauzelor aflate pe rolul Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), însumând 8,2 la sută din numărul total al cauzelor înregistrate, primul loc fiind ocupat de Rusia cu 28,2% din numărul total al cauzelor aflate pe rol.
La sfârşitul anului trecut, pe rolul Curţii Europene erau înregistrate 9.812 dosare împotriva României.
În 2009, CEDO a soluţionat 168 de dosare, dintre care doar 6 au fost închise fără a fi condamnat statul român. Două cazuri s-au încheiat pe cale amiabilă, iar în 153 de cauze s-a dat o soluţie împotriva statului, găsindu-se cel puţin o încălcare a legilor.
În alte 7 dosare s-au dat sentinţe împotriva statului, ţinând cont de mai multe încălcări legislative. Adică s-au pronunţat 160 de hotărâri de condamnare împotriva României.
Toate aceste hotărâri vor fi puse în aplicare de cei care au avut câştig de cauză, iar statul român va fi nevoit să plătească sume importante de bani drept despăgubiri. Şi spunem sume importante, raportându-ne la suma plătită anul trecut de România drept despăgubiri.
În 2009, cuantumul total al despăgubirilor plătite de Ministerul Finanţelor Publice (MFP) ca urmare a condamnărilor României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului a fost de peste 41 de milioane de lei.
De ce s-a ajuns aici? Greu de răspuns, deşi există mai multe variante de luat în discuţie. Judecătorii ar spune că toate acestea se întâmplă din cauza legislaţiei, care este în continuă schimbare, dar „care este pe drumul cel bun”.
Asociaţiile neguvernamentale susţin că unul dintre motive este legat de faptul că românii nu au încredere în justiţia din ţară.
În acest sens, Transparency International România nu oferă o perspectiva pozitivă. La întrebarea „Câtă încredere aveţi că vi s-ar face dreptate atunci când legea este în favoarea dumneavoastră.?”, aproape 70 la sută dintre respondenţii sondajului s-au declarat sceptici.
Până când se vor rezolva, atât problemele legate de legislaţie, cât şi cele legate de încrederea în justiţie, statul român va plăti în continuare sume importante de bani drept despăgubiri.
Ministerul vrea să răspundă magistraţii
Statul plăteşte aceste despăgubiri, deşi încearcă să scape de responsabilitate încă din 2008, când Ministerul de Justiţie a iniţiat un proiect privind răspunderea materială a magistraţilor, care nici până în momentul de faţă nu a intrat în proces legislativ.
Propunerea legislativă introducea cercetarea disciplinară a magistraţilor care trimit statul în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), prin comiterea unor erori judiciare cu „rea credinţă” sau „gravă neglijenţă”.
Cum la nivel naţional nu s-a luat nicio decizie privind reducerea numărului de dosare care ajung la CEDO, Curtea Euopeană a întins o mână de ajutor ţării noastre.
Astfel, instanţa de la Strasbourg a decis folosirea procedurii hotărârilor pilot în privinţa României în cauzele referitoare la imobilele naţionalizate confiscate în regimul comunist, soluţia survenind absenţei în continuare a unui mecanism de retrocedare/compensare.
Concret, pronunţarea unei hotărâri pilot într-o cauză determină suspendarea tuturor speţelor asemănătoare, până când statul vizat ia măsurile legislative, bugetare, administrative pentru rezolvarea problemei.
O primă sentinţă pilot va fi dată în iunie 2010 în privinţa cauzei Atanasiu şi Poenaru împotriva României, cu privire la problema retrocedărilor.
După pronunţarea hotărârii-pilot, toate cauzele asemănătoare, aproximativ 1000, vor fi suspendate, până când statul român ia măsuri pentru eradicarea problemei.
Un gălăţean a învins România la CEDO
Un gălăţean a câştigat o luptă împotriva statului român. Ilie Balcan a învins sistemul îngălat şi greoi după ce a acţionat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului reclamând faptul că i-a fost încălcat dreptul la proprietate şi că a fost discriminat.
Concitadinul nostru s-a războit mai mulţi ani cu autorităţile locale, iar rezultatele acestei lupte surde şi fără prea mare succes au constituit fundamentele acţiunii înaintate la CEDO de către Balcan.
Potrivit informaţiilor postate pe portalul Curţii Europene a Drepturilor Omului, gălăţeanul a acţionat statul român în judecată reclamând faptul că locuinţa sa a fost distrusă de lucrările pe care autorităţile locale le-au comandat pentru refacerea sistemului de canalizare.
În 2005, magistraţii Curţii de Apel Galaţi au dat o sentinţă favorabilă lui Ilie Balcan, însă, la doar câteva luni, omul revine şi cere instanţei o decizie care să impună celor reclamaţi să plătească despăgubiri pentru că nu s-a respectat hotărârea dată anterior de către Curtea de Apel.
Au mai trecut 2 ani de la această acţiune, iar omul nu şi-a putut vedea locuinţa refăcută de către cei ce i-o dărâmaseră. Procesul a continuat însă, iar reclamantul a cerut despăgubiri de la cei pe care îi reclamase atât pentru întârzierea lucrărilor, cât şi pentru faptul că nu au pus în aplicare o decizie dată de către instanţă.
Ulterior, Ilie Balcan a ajuns cu jalba-n proţap la CEDO. După judecarea procesului, magistraţii europeni au decis că atât compania care efectuase lucrările de canalizare, cât şi Inspectoratul de Stat în Construcţii şi-au achitat datoriile faţă de cel ce îi reclamase.
Nu acelaşi lucru se poate spune şi despre Consiliul Local, care a refuzat să pună în aplicare deciziile instanţei.
S-a considerat că acest refuz a dus la încălcarea dreptului la un proces echitabil, şi s-a decis ca statul român să scoată din vistierie 2.400 de euro cu titlu de despăgubire pentru nerespectarea drepturilor cetăţeanului respectiv.
Ilie Balcan este doar unul dintre românii care au câştigat la CEDO, despăgubirile primite de el fiind destul de mici. Sunt însă mult mai mulţi oameni care au primit despăgubiri mult mai mari decât gălăţeanul nostru. Şi toate aceste despăgubiri sunt plătite şi din buzunarele noastre
