PFA sau întreprindere individuală?

PFA sau întreprindere individuală?
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

"Sunt inginer geodez şi îmi desfăşor activitatea ca PFA. Pot să angajez salariat cu contract individual de muncă fără a fi nevoie să înlocuiesc PFA cu întreprinderea individuală?", ne întreabă un cititor.

Potrivit art. 17 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, “PFA nu poate angaja cu contract de muncă terţe persoane pentru desfăşurarea activităţii pentru care a fost autorizată”, ceea ce înseamnă că poate angaja cu contract de muncă terţe persoane pentru desfăşurarea activităţii pentru care NU a fost autorizată.

Întreprinzătorul persoană fizică titular al întreprinderii individuale este comerciant persoană fizică de la data înregistrării sale în registrul comerţului.

În baza art. 24 din aceeaşi ordonanţă, pentru organizarea şi exploatarea întreprinderii sale, întreprinzătorul persoană fizică, în calitate de angajator persoană fizică, poate angaja terţe persoane cu contract individual de muncă, înregistrat la inspectoratul teritorial de muncă, potrivit legii.

Deci acest angajator nu are restricţia pe care o are PFA - poate angaja în orice domeniu de activitate. În funcţie de domeniul în care doriţi să angajaţi terţe persoane, puteţi deci alege să rămâneţi PFA sau să deveniţi întreprinzător persoană fizica titular al întreprinderii individuale.

Contribuţii în şomaj tehnic

"Cele 90 de zile în care angajatorul şi salariaţii sunt scutiţi de plata contribuţiilor de asigurări sociale, pe perioada şomajului tehnic, se numără pe fiecare salariat în parte?", ne întreabă domnul Dănuţ.

Potrivit art. 1 alin. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2010 privind reglementarea unor măsuri de protecţie socială pentru anul 2010, ”începând cu luna februarie 2010, însă nu mai târziu de data de 31 decembrie 2010, pe perioada suspendării contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului, în cazul întreruperii temporare a activităţii potrivit art. 52 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare, salariaţii ale căror contracte sunt astfel suspendate şi care beneficiază de indemnizaţia de minimum 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, prevăzută la art. 53 alin. (1) din Legea nr. 53/2003, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi angajatorii, pentru salariaţii respectivi, sunt scutiţi de plata contribuţiilor de asigurări sociale datorate potrivit legii, dar nu pentru mai mult de 90 de zile. Indemnizaţiile reprezintă drepturi aferente perioadei februarie - decembrie 2010, inclusiv”.

Din prevederile menţionate rezultă că cele 90 de zile (calendaristice) se numără pe fiecare salariat în parte. Dacă, de exemplu, un salariat a intrat în “şomaj tehnic” la 1 mai 2010, iar altul la 1 august 2010 se vor calcula zilele raportându-ne la fiecare dată în parte. Şi dispoziţiile de suspendare a contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului, în cazul întreruperii temporare a activităţii potrivit art. 52 alin. 1 lit. d) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, se vor emite tot pentru fiecare salariat în parte.

Întrucât nu există interdicţie, perioada de mai sus poate să nu fie compactă. Fiecare angajator este în drept să stabilească perioadele, numărul de zile, salariaţii cărora le suspendă contractele. Angajatorii trebuie să aibă evidenţă foarte clară a suspendărilor (pe zile) şi să consemneze acest lucru în declaraţiile nominale lunare înaintate gestionarilor bugetelor de asigurări sociale şi a stagiilor de cotizare.

Citit 1160 ori Ultima modificare Luni, 30 Noiembrie -0001 02:00

Mai multe din această categorie:

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.