Construcţia unei ferme de capre s-a încheiat cu o pierdere de 900.000 de lei * De cinci ani, Dan Gîscă îşi caută dreptatea, fără succes, prin instanţe şi parchete
Din ce în ce mai multă lume se plânge de rezultatul proceselor din instanţele româneşti. Pentru unii, însă, nemulţumirea este cea mai mică problemă cu care se confruntă după ce au trecut pe la poliţie, parchet şi diferite instanţe. Într-o astfel de situaţie se află Eugen Dan Gîscă, un gălăţean care îşi caută dreptatea prin birourile procurorilor şi prin sălile de judecată de ani buni. Cum se luptă cu morile de vânt, gălăţeanul a venit la redacţie cu speranţa în suflet că cineva va auzi şi strigătul lui de ajutor.
Poveste începută în urmă cu cinci ani
În anul 2007, tatăl lui Dan Gîscă a făcut un proiect SAPARD pentru o fermă de capre în Giurgiu. Proiectul a fost aprobat şi tatăl gălăţeanului a semnat un contract cu o firmă de construcţii pentru amenajarea adăpostului de capre, iar pentru urmărirea lucrărilor un contract cu un diriginte de şantier.
„Constructorul a primit un avans de 150.000 lei pentru începerea lucrărilor. La un moment dat, tatăl meu i-a solicitat constructorului să accepte transportul muncitorilor pe calea ferată, pentru că nu mai avea lichidităţi pentru plata taxiului. Acesta a refuzat şi în aceste condiţii i-a cerut să prezinte situaţia cu lucrările realizate, pentru a încheia colaborarea.
Constructorul a prezentat o situaţie nereală, făcută cu scopul de a acoperi întreaga sumă primită (150.000 lei), cu care tatăl meu nu a fost de acord. Din păcate, dirigintele de şantier a semnat situaţia de lucrări şi procesul verbal de recepţie a lucrărilor fără să verifice şi în teren”, povesteşte Dan Gîscă.
De aici a început toată tărăşenia şi chinul pentru gălăţeanul nostru. Cum tot proiectul era făcut pe bani europeni, beneficiarul lucrării a cerut un control SAPARD, care a avut loc în iunie 2007. În urma controlului s-a confirmat un prejudiciu de 65.209,64 lei. „Am făcut plângere penală la parchet. S-a dispus o expertiză tehnică, în urma căreia s-a confirmat prejudiciul”, menţionează Dan Gîscă.
Procurorul de caz a dispus începerea urmăririi penale faţă de dirigintele de şantier şi a solicitat poliţiei să continue cercetările faţă de constructor.
„Între timp procurorul de caz este schimbat, se dispune o nouă expertiză tehnică în cauză şi lucrurile se întorc în favoarea constructorului. În tot acest timp, eu am formulat obiecţiuni la expertize şi am crezut că se va ţine cont de ele în soluţionarea cauzei. Tatăl meu a murit, la fermă, în 2008, aşa că eu şi sora mea am preluat firma. Am încercat să aflăm adevărul, mai ales că în anul 2009 firma a intrat în faliment, pentru că nu am reuşit să găsim un alt constructor care să finalizeze ferma de capre. Pentru că firma a intrat în faliment, eu şi sora mea am fost executaţi de ANAF pentru 507.045 de lei, la care au fost adăugate penalităţi încă pe atât”, povesteşte gălăţeanul.
Să înceapă bâlciul
Dan Gîscă a continuat să lupte şi să încerce să dovedească adevărul. Cu chiu, cu vai a reuşit să facă o copie după dosarul de la parchet. Aşa a aflat că poliţistul care a făcut ancheta l-a scos de sub urmărire penală pe constructor, pe motiv că prejudiciul a fost acoperit. „De fapt, prejudiciul a fost mascat cu documente confecţionate de dirigintele de şantier, al doilea expert tehnic desemnat şi expertul consilier al constructorului, cu îngăduinţa organelor de cercetare penală. Pot să vă spun că poliţistul trage o concluzie care contrazice declaraţia constructorului. Se contrazic datele şi, oricum, prejudiciul nu avea cum să fie recuperat. Mai mult decât atât, constructorul susţine că, din iunie, nu i s-a mai permis accesul pe şantier. Dar, la dosar sunt ataşate facturi pentru materiale de construcţii emise în luna iulie. Expertul tehnic susţine că materialele cumpărate în iulie au fost folosite. Constructorul a depus la dosar procese verbale din 6, 10 şi 11 iulie, în care se precizează că pe şantier nu era asigurată apa şi energia electrică. Cum se putea lucra în astfel de condiţii? Sau, mai bine spus, unde a dus materialele”, se întreabă, mai mult retoric bărbatul.
De la parchet la instanţă şi retur
Dan Gîscă a făcut din nou o plângere, de data aceasta la prim procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Giurgiu. Plângerea a fost făcută în 2010 şi a fost repinsă ca tardiv introdusă. În 2011, gălăţeanul merge în instanţă şi dosarul său ajunge din nou la parchet, pentru continuarea cercetărilor.
Gălăţeanul a făcut nenumărate plângeri împotriva poliţistului care a anchetat cazul, dar, de fiecare dată, s-a lovit de un zid. Ancheta continuă pe baza actelor pe care Dan Gîscă le-a depus şi la instanţa care a decis casarea deciziei de neînceperea a urmăririi penale faţă de constructor şi diriginetele de şantier şi continuarea cercetărilor.
În disperare de cauză, Dan Gîscă a trimis un memoriu şi la procurorul general. Hârtiile pe care le-a primit însă de la parchetul general l-au şocat şi mai tare pe gălăţean. „Mi-au trimis două răspunsuri care se contrazic. Nu mai ştiu ce să cred. După ce am citit într-o decizie a Curţii de Apel Bucureşti că tatăl meu nu a făcut făcut plângere în timpul legal, tatăl meu fiind decedat, am crezut că nu mai poate fi mai rău. Dar, se pare că e din ce în ce mai rău. Am deschis procese peste procese, am făcut plângeri penale peste tot, am trimis memorii şi nu se rezolvă nimic. Nu înţeleg de ce nu se vrea să se facă dreptate?”, a conchis Dan Gîscă.
Gălăţeanul este decis să meargă mai departe cu acţiunile sale. Speră că va reuşi până la urmă să-şi găsesacă dreptatea. Dorinţa tatălui său şi a sa de a face ceva pentru comunitate s-a transformat într-un adevărat coşmar. Un coşmar care îl costă acum aproximativ 900.000 de lei, bani pe care trebuie să îi dea statului. Aceluiaşi stat de la care Dan Gîscă îşi aşteaptă rândul la dreptate. Până şi-o va găsi însă, Dan Gîscă şi sora lui muncesc pentru a plăti pagubele create de alţii.
