Domnul Ionică D., din Schela, ne-a scris pentru a lămuri o situaţie. Iată care este problema de fapt: „În cazul decesului unei persoane, soţul ei fiind decedat, fără ca soţii să aibă copii, cine vine la moştenire? Soţul a lăsat prin testament partea lui de apartament soţiei, dar apartamentul este încă pe numele amândurora. Este valabil testamentul făcut de soţul decedat în favoarea soţiei? Rudele soţului decedat pot ridica pretenţii la moştenire în acest caz, sau doar rudele soţiei?”
Se vor face două succesiuni. Cele doua succesiuni, pe acelaşi apartament se vor face succesiv. Adică prima dată după soţul decedat moşteneşte soţia, prin testament, decedată ulterior. Iar după soţie, dacă nu a făcut şi ea testament pentru anumite persoane, moştenesc fraţii/surorile ei, sau respectiv nepoţii de fraţi/surori, dacă fraţii/surorile nu mai sunt în viaţă, în cote egale fiecare frate/soră.
Se merge la notarul din localitatea unde a avut soţia ultimul domiciliu şi se porneşte procedura succesorală. Se duc certificatele de deces în original, căsătorie între cei doi defuncţi, extras carte funciară cu apartamentul, testamentul, buletinele rudelor moştenitoare ale soţiei, certificate de naştere şi căsătorie (în cazul fetelor) ale moştenitorilor, certificat fiscal că este achitat impozitul pe 2009 după apartament, şi doi martori.
Rudele nemulţumite ale soţului decedat anterior pot încerca atacarea testamentului/succesiunii în instanţă, dar dacă nu pot justifica ceva temeinic, nu prea au şanse. Ar trebui să probeze că de fapt soţul decedat le-a promis lor apartamentul, sau că apartamentul nu este bun comun din căsătoria celor doi soţi decedaţi... complicat. Soţia are prioritate.
Părăsirea domiciliului
Un alt cititor ne-a scris pe mail pentru a afla ce poate face dacă soţia lui a părăsit domiciliul. Se pare că cititorul nostru doreşte să divorţeze şi nu ştie dacă poate folosi ca motiv părăsirea domiciliului.
Părăsirea nejustificată a domiciliului conjugal constituie motiv de divorţ...
Dacă, însă , aceasta s-a întâmplat din cauza violenţei, a certurilor repetate, nu-l puteţi invoca în vederea reţinerii culpei exclusive....
Deducere personală
„În urma divorţului, copilul mi-a fost încredinţat şi primeşte o pensie de întreţinere de aproximativ 600 lei pe lună şi alocaţia de stat de 40 de lei. Am citit în normele metodologice privind codul fiscal că veniturile minorilor întreţinuţi de părinţi nu se iau în calcul la încadrarea în venitul de 250 lei pentru a beneficia de deducerea personală. Dacă am un salariu de încadrare de 740, beneficiez de această deducere în condiţiile arătate mai sus?”, ne întreabă doamna Florica D.
Bineînţeles că beneficiaţi, chiar dacă primeşte pensia de întreţinere. Aceasta este contribuţia celuilalt părinte la creşterea copilului, ce legătura ar putea avea cu deducerile personale?
Mergeţi la departamentul Financiar-Contabilitate de la firma la care lucraţi cu copia hotărârii judecătoreşti, copia C.I. şi copia certificatului de naştere al copilului şi cu siguranţă cei de acolo vă vor da dreptate.
