Magistraţii Tribunalului Galaţi au prelungit mandatele de arestare emise la începutul lunii pe numele celor patru gălăţeni acuzaţi de fraude imobiliare. Cei patru, Aurel Moldoveanu, Mara Moldoveanu, Rodica Mihaela Moldoveanu şi Georgiana Cătălina Moldoveanu, sunt acuzaţi că au indus în eroare 20 de persoane şi le-au deposedat de imobile (apartamente, case şi terenuri), creând astfel un prejudiciu de peste 1,5 milioane de lei.
La începutul acestei luni, procurorii DIICOT au efectuat mai multe percheziţii domiciliare, în urma cărora au ridicat mai multe documente, şi au dus la audieri 40 de persoane. În urma audierilor, anchetatorii au decis reţinerea celor patru capi ai afacerii privind fraudele imobiliare.
În urma cercetărilor efectuate, a reieşit faptul că, începând cu anul 2007, zece membri ai unei grupări infracţionale organizate au săvârşit mai multe infracţiuni de înşelăciune în dauna unor persoane nevoiaşe. Persoanele păcălite erau cu un grad redus de educaţie şi lipsite de apărare, pe fondul vârstei înaintate, bolilor sau dependenţei de alcool.
Metodele folosite de grupul infracţional erau diverse, dar de fiecare dată scopul era atins. Astfel, fiecare membru avea un rol foarte bine stabilit. De obicei, erau identificate persoane care aveau apartamente cu datorii foarte mari la întreţinere. Acestora li se propunea un schimb imobiliar, pentru a scăpa de datorii. La finalul tranzacţiilor, proprietarii rămâneau fără apartament şi nu mai primeau la schimb niciun alt imobil.
O altă metodă, acelaşi scop
Capii reţelei infracţionale se împrieteneau cu persoane dependente de alcool care aveau în proprietate imobile. Imediat ce prietenia se lega, proprietarul apartamentului era dus la notariat, sub influenţa băuturilor alcoolice, şi pus să semneze o procură pe numele unuia dintre membrii grupării. Procura era dată pentru ca aceştia să se ocupe de schimbul imobiliar sau de vânzarea apartamentului. Ca şi în cazurile precedente, imobilul era vândut fără ca banii să mai ajungă la proprietar sau ca acesta să primească alt apartament în proprietate. Pentru a fi cât mai convingători, cei patru îi mutau pe cei păcăliţi în alte imobile, pe care însă nu le făceau niciodată acte. Şederea în noua locuinţă era provizorie, în general până la perfectarea actelor de vânzare-cumpărare.
Metoda cu procura era folosită şi în cazurile unor moşteniri. Astfel, mergeau la birourile notariale pentru a depune mărturie că o anumită persoană este unicul moştenitor. Apoi îi propuneau moştenitorului un schimb imobiliar, ajungând astfel la metoda clasică a înşelăciunii.
