DEZBATERE VIAŢA LIBERĂ/ Specialiștii in drept cred că noul Cod Penal va micșora durata anchetelor şi proceselor

DEZBATERE VIAŢA LIBERĂ/ Specialiștii in drept cred că noul Cod Penal va micșora durata anchetelor şi proceselor
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Noile acte normative pe baza cărora se judecă cauzele penale au noi prevederi legate de arestarea preventivă. „Faţă de reglementarea veche, acum textul de lege vine şi enumeră expres infracţiunile pentru care se poate cere arestarea. Printre infracţiunile pentru care se poate lua măsura arestării sunt şi faptele de corupţie sau orice faptă pentru care legea prevede o pedeapsă mai mare de cinci ani. Pe baza evaluării gravităţii faptelor, a anturajului, a mediului din care provine inculpatul, a antecedentelor penale se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea pericolului pentru ordinea publică. Acum în lege sunt specificate clar criteriile pe care trebuie să le ai în vedere”, ne-a explicat judecătorul Marcian Istrate.
„Acum doar detaliază aceste criterii pentru a duce la concluzia că acel individ merită să fie privat de libertate ca măsură preventivă. Ca să mai subliniem nişte plusuri, în activitatea de urmărire penală, noi ne bucurăm de suprimarea fazei actelor premergătoare, începem direct urmărirea penală cu privire la faptă, in rem, îi spunem noi, chiar dacă se ştie persoana. Asta ne aduce un plus de celeritate. Înainte, în faza actelor premergătoare, mai audiam nişte martori, pentru că ofereau indicii cu privire la modalitatea de săvârşire a faptei, la persoana care ar fi săvârşit-o şi eram obligaţi ca după începerea urmăririi penale să-i mai reaudiem pe formular. Acum i-ai audiat o dată şi bine, dacă apreciezi că te-ai lămurit pe deplin nu mai este nevoie să-i mai chemi”, precizează procurorul Dorina Ivaşcu.

Se pot administra probe noi

Toate aceste măsuri sunt menite să-i bucure şi pe anchetatori, şi pe cei implicaţi, fie ca inculpaţi, fie ca martori, în cauzele penale. Şi asta datorită faptului că urmărirea penală se scurtează foarte mult, iar dosarul va ajunge mai repede în instanţă, urmând să primească o soluţie. Noile norme vor scurta însă şi durata proceselor din instanţe. „Dacă probele de la urmărirea penală nu sunt contestate, în faza de judecată nu se mai administrează. Cu noile reguli procedurale, se pare că procesul se va simplifica. Adică dacă se trece de camera preliminară, unde se analizează actele de urmărire penală, legalitatea administrării probelor, la judecată se readministrează probele contestate şi, eventual, probele noi şi se poate trece la judecată”, explică judecătorul Marcian Istrate.
La nivel de teorie, aceste modificări sunt foarte bune. Rămâne de văzut cât de bine şi cât de repede vor putea fi puse în practică, astfel încât să nu se mai vorbească de procese şi anchete lungi, care datează şi ani de zile, timp în care se impune foarte multă muncă, se cheltuiesc bani, iar oamenii sunt puşi pe drumuri.

Medierea, element de noutate în cauzele penale

O altă noutate adusă de Codul penal şi Codul de procedură penală este legată de mediere, dezvoltând în mod substanţial instituţia medierii penale. În procesele penale, mediere este de două feluri: civilă şi penală. Medierea civilă în procesul penal vizează doar acţiunea civilă şi reprezintă în fapt o tranzacţie intermediată de mediator, care priveşte doar despăgubirile pretinse pentru repararea prejudiciului cauzat prin infracţiune. Medierea penală presupune dialogul victimă - infractor, fără ca vreuna dintre părţi să poată fi constrânsă să apeleze la mediere. Medierea nu este obligatorie şi nu există sancţiuni pentru cei care nu doresc să treacă prin această etapă.
„Şi poliţia, şi procurorul, în cazul în care se ajunge în faţa lor, îi sfătuiesc pe cei implicaţi să ajungă la o înţelegere. În cazul lovirilor simple, care nu au produs vătămări grave sau care nici măcar nu au avut nevoie de zile de îngrijiri medicale sau simple îmbrânceli pe care le incluzi tot la categoria de loviri si alte violenţe, este oneros să desfăşori atâta activitate de cercetare penală”, susţine procurorul Dorina Ivaşcu.
„În cazul medierii în cauzele penale, ne vom descurca mai greu dacă nu vom avea sprijinul avocaţilor. Dacă în cauzele civile o persoană vine la mediator de bună voie şi pentru că s-a documentat şi a văzut că este oportun, în penal este mai greu să ia această decizie singură. Am avut deja o mediere într-un caz de ameninţare şi, la final, s-au împăcat.
Sunt mediatori care vor să intre în cauzele penale şi mediatori care nu doresc acest lucru. Trebuie să aibă o deschidere în acest sens. Legea medierii a permis ca oricine cu studii superioare, indiferent de domeniul studiilor, să acceadă în această profesie. Pentru a intra în cauzele penale, îţi trebuie o anumită pregătire. În penal, mediatorul trebuie să fie în pas cu legea, pentru că altfel nu pot lucra nici cu părţile, nici cu colegii din avocatură. Cred că mediatorii care sunt şi avocaţi pot face faţă mult mai bine, fără să privim acest aspect ca o limitarea a profesiei. Mediatorul face diferenţa între ce spun că doresc cei veniţi atunci când intră pe uşă şi interesul lor, care trebuie descoperit în timpul medierii. Noi sperăm ca medierea să fie privită ca un instrument de degrevare a instanţelor de judecată şi pentru a schimba puţin mentalitatea atât de combatantă şi de judicioasă a oamenilor”, ne-a explicat Simona Cânepă, preşedintele Uniunii Naţionale a Mediatorilor din România - Filiala Galaţi.

Citit 2048 ori Ultima modificare Marți, 25 Februarie 2014 14:28

1 comentariu

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.