După multe discuţii contradictorii, după zile în şir în care s-a vorbit despre o nouă amânare privind noile coduri în materie penală, Codul penal şi cel de Procedură penală au intrat în vigoare de la 1 februarie. Cu bune şi rele, noile acte normative au început să produce efecte şi sunt considerate, din punctul de vedere al celor care lucrează zi de zi cu ele, moderne şi binevenite. Asta în condiţiile în care schimbarea este majoră, codurile aplicate până acum datând de 45 de ani.
Am încercat să clarificăm, în cadrul unei dezbateri organizate la sediul ziarului, care sunt schimbările majore, ce lipseşte din noile acte normative şi care sunt soluţiile pe care le întrevăd specialiştii. Toate acestea le-am aflat de la judecătorul Marcian Istrate, procurorul Dorina Ivaşcu, avocatul Ion Popa şi mediatorul Simona Cânepă.
Norme tranzitorii
Cea mai mare problemă pe care o văd procurorii, judecătorii şi avocaţii este legată de faptul că nu au fost stabilite norme tranzitorii, care să-i ajute în practica judiciară. „Nu avem norme tranzitorii pentru mai multe. Suntem obligaţi să le aplicăm prin analogie. Prim procurorul nu ştie ce să facă atunci când are o soluţie adoptată potrivit vechiului cod şi plângerea este formulată pe noul cod de procedură penală”, spune Dorina Ivaşcu, procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Galaţi.
"Codul, în general, este unul modern, a fost implementată şi practica CEDO. Imperfecţiuni sunt, dacă mă întrebaţi pe mine, anumiţi inculpaţi nu vor fi încântaţi de unele dispoziţii, pentru că sunt sancţiuni foarte dure la anumite tipuri de infracţiuni, la anumite moduri de săvârşire a unor infracţiuni, dar ca să spun acum dacă este bun sau mai puţin bun îmi e greu. Trebuie timp, trebuie lăsat să se acumuleze mai multă practică, să vedem ce se întâmplă pentru a putea afirma cu certitudine ceva. Se puteau face dispoziţii tranzitorii şi lămuriri cu privire la modul de aplicare a acestor legi. Se vor săvârşi greşeli şi se vor trezi unii cărora nu li s-a aplicat legea şi vor rămâne în puşcărie nu ştiu cât şi alţii cărora li s-a aplicat”, susţine decanul Baroului Galaţi, avocatul Ion Popa.
„Noi ne-am lovit pentru început de aplicarea legii mai favorabile. Au fost acele contestaţii, poate ar fi fost de dorit ca în legea de punere în aplicare să se fi prevăzut expres care este metoda de interpretare, toată lumea să o ştie şi să o aplice. Au fost discuţii mari, cu interpretări de genul: pentru o singură infracţiune să aplici o lege de la un capăt la altul, începând cu încadrarea juridică, cu circumstanţele atenuante, cu recidiva, cu forma continuată şi o altă interpretare, cu argumente puternice, în care se arată că trebuie interpretată ca instituţii autonome. Adică să aibă încadrare dintr-o lege, dispoziţii referitoare la circumstanţele atenuante din altă lege, recidiva din legea veche, forma continuată din cea nouă şi tot aşa, mă refer la cele două coduri. Este o dilemă", a explicat Marcian Istrate.
E nou, deci să modificăm
Toţi cei care au lucrat cu noile coduri au ajuns la concluzia că lipsa măsurilor tranzitorii a lăsat loc interpretărilor. Acesta este şi motivul pentru care deja au început să apară modificări. „Se vor produce inechităţi. Am văzut, pe site-ul Ministerului Justiţiei, Ordonanţa de Urgenţă 3/2014. Este un proiect de modificare a legii, care va trece prin Parlament, unde se precizează că prevederile art. 5 şi 6 din Codul penal se aplică pe instituţii autonome. Interpretarea tradiţională este de aplicare a unei legi pentru că articolul 5 vorbeşte de legea mai favorabilă şi nu de articolul favorabil, nu de combinaţii. Dar am văzut şi alte interpretări. Ordonanţa care ar trebuie să clarifice acest aspecte este la nivel de proiect”, explică judecătorul Curţii de Apel Galaţi, Marcian Istrate.
Până la apariţia modificărilor, atât procurorii, cât şi judecători sunt nevoiţi să lucreze pe ceea ce au deja: Codul penal şi Codul de procedură penală, vechi şi noi. După ce justiţia se va obişnui cu aplicarea legii mai favorabile, vor apărea noi modificări, care nu vor face decât să îi oblige pe specialişti să-şi mărească numărul materialelor didactice pe baza cărora vor da rezoluţii şi condamnări. Le mai rămâne oare timp de anchete şi de cercetare judecătorească?
