Discriminarea de orice fel nu face casă bună cu principiile europene. Şi, totuşi, România este ţara expresiilor de gen "ţigancă împuţită" sau a unor conflicte de tip Hădărăni, pentru care a fost condamnată de justiţia europeană.
Situaţia din judeţul Mureş ne-a adus în faţa întregii lumi, în 1993, când un conflict între romi şi români a depăşit orice limite. Un român a fost ucis de un rom şi întreaga comunitate a avut de suferit. Românii din Hădăreni au năvălit şi au incendiat 14 locuinţe, distrugând parţial alte patru, dar cel mai grav este că alte patru persoane şi-au pierdut viaţa.
Astăzi, la 21 de ani de la acele imagini de coşmar, reprezentanta romilor din Galaţi, Viorica Gotu, are convingerea că discriminarea este mai prezentă acum decât în timpul comunismului, în ciuda „miilor de structuri” înfiinţate în spiritul democraţiei. "Discriminarea există. Eu însămi, de Ziua Internaţională a Romilor, anul acesta, pe 8 aprilie, am avut parte de aşa ceva, deşi nu am crezut că mi se poate întâmpla chiar mie. Am mers cu 20 de romi de-ai mei la un restaurant, de aici, din centru, un loc în care mergeam săptămânal. Când m-au văzut cu romii, dar mai ales cu două fete tinere din Iveşti, care aveau bănuţi în păr şi fuste lungi, ospătarii mi-au spus că nu au locuri, deşi restaurantul era gol. Mi-au spus că locurile sunt rezervate, de aia restaurantul pare gol”, ne-a declarat Viorica Gotu.
Tot ea ne-a făcut cunoscut că într-un colegiu bun al Galaţiului, o fetiţă intrată pe locurile romilor a fost apostrofată de o profesoară care i-a spus că locul ei nu este la liceu. "Când am avut o discuţie cu acea profesoară, am avut surpriza să constat că habar nu avea că făcuse o discriminare. Pe vremea comunismului, o reclamaţie făcută pentru ură rasială îl trimitea pe acel dascăl în fundul ţării, acum nu există nimic care să-i sperie", a punctat Viorica Gotu.
Nici în justiţie nu a avut parte de lucruri mai plăcute. Gotu ne-a exemplificat prin dosarul de corupţie al fostului primar de la Brăhăşeşti, Vasile Băiculescu, unde au fost audiaţi mai mulţi martori, români, dar şi un expert pe problemele romilor. „Pe ceilalţi martori, judecătorul i-a pus să-şi semneze declaraţiile, pe al nostru l-a întrebat dacă ştie să scrie. Şi-atunci, stau şi mă întreb, dacă în justiţie, unde se dă tonul, există astfel de situaţii, ce să mai spunem de alte domenii”, ne-a explicat reprezentanta romilor.
Amenzi de mii de lei pentru discriminare
Pe de o parte, acesta este punctul de vedere al unui om care se ocupă de problemele etniei sale chiar de la debutul României în democraţie. Pe de altă parte, Consiliul Naţional de Combatere a Discriminării (CNCD) are o serie de acte normative după care lucrează. Aici intră Ordonanţa 137/2000, care prevede exact care sunt cazurile de discriminare. Astfel, sunt considerate contravenţii interzicerea accesului unei persoane sau a unui grup în locurile publice din cauza apartenenţei acestora la o anumită rasă, naţionalitate, etnie, religie, categorie socială sau orientare sexuală dar şi manifestările publice, instigatoare la ură naţională şi rasială. Acest gen de contravenţii se sancţionează cu amendă de la 400 de lei la 4.000 de lei când este vorba despre o persoană fizică şi de la 600 de lei la 8.000 de lei când este vorba despre un grup de persoane sau o comunitate.
Întrebată dacă ştie să existe un astfel de proces la Galaţi, reprezentanta romilor ne-a spus că în afara conflictului de la Hădăreni, care a fost condamnat de Curtea Europeană, în România nu a mai existat un astfel de proces. "La Galaţi, nu am auzit de acţiuni în instanţă pe motiv de discriminare în ceea ce priveşte comunitatea romilor”, a punctat Gotu.
Cu rele şi bune, a trecut şi ECRI
Anul acesta, pe 3 iunie, Comisia Europeană împotriva Rasismului şi Intoleranţei (ECRI) a publicat cel de-al patrulea raport privind ţara noastră. Preşedintele ECRI, Christian Ahlund, a remarcat progresele înregistrate, dar şi o serie de probleme nerezolvate, cum ar fi cele legate de libertatea religioasă şi lenta aplicare a strategiilor de integrare a romilor.
Printre progresele înregistrate, conducerea ECRI a enumerat crearea unui Consiliu consultativ al Bisericilor şi Cultelor, cu scopul de a preveni conflictele între diverse comunităţi religioase. Tot la acest capitol, se numără şi modificarea Codului penal, care a făcut din motivaţia rasistă o circumstanţă agravantă pentru orice infracţiune. De asemenea, au fost luate mai multe măsuri pentru combaterea prejudecăţilor faţă de romi, a crescut şi numărul de ofiţeri de poliţie aparţinând minorităţilor etnice, mai punctează ECRI. Cu toate acestea, diverse asociaţii religioase continuă să se confrunte cu dificultăţi în recunoaşterea oficială. Nu există nicio lege care să reglementeze statutul juridic al minorităţilor naţionale şi nicio instituţie care să colecteze date referitoare la încălcarea dispoziţiilor de drept penal contra rasismului.
Cei de la ECRI sunt de părere că ar trebui alocate mai multe fonduri Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, pentru ca acesta să poată funcţiona la standardele programate de Europa.
Mai citiţi şi: Tatăl unui copil cu autism se luptă cu sistemul: Educatoare acuzată de discriminare
