L-am întrebat pe avocatul Ion Popa, decanul Baroului Galaţi, care sunt motivele pentru care avocatura, deşi o profesie liberală atrăgătoare, care după Revoluţie a cunoscut o perioadă de dezvoltare, s-a izbit apoi de greutăţile financiare cu care se confruntă România. Opinia profesionistului despre motivele declinului aceste profesii, în interviul care urmează.
- Care este starea actuală a acestei profesii?
- Tinerii avocaţi, unii dintre ei, chiar sunt dedicaţi acestei profesii, vor să intre pregătiţi în instanţă, dar dacă o lună, două, şapte luni, nu îi caută nimeni, cred că este justificat să se întrebe: eu oare de ce învăţ, de ce mă pregătesc? Ei ştiu tot ce se cere, practică judiciară, legislaţie, dar dacă nu se reflectă şi în veniturile pe care le obţin, un semnal de alarmă, din punctul meu de vedere, este numărul mare de avocaţi înscrişi pentru a acorda asistenţă din oficiu.
- Câţi avocaţii sunt înscrişi acum pentru a oferi servicii din oficiu?
- Erau 232 de avocaţi, şi asta spune că situaţia economică din România nu este cea care trebuie, mai ales a Galaţiului, dar discutând şi cu cei din ţară se pare că este o situaţie generalizată, chiar şi în Vest, am discutat cu cei din Oradea, Maramureş, fac împrumuturi ca să-şi achite dările care barouri şi către UNBR, asta în condiţiile în care înainte acolo era o „altă ţară”, aşa spuneam toţi. Nu trebuie uitat că baroul trăieşte din ceea ce câştigă membrii săi.
- De când aţi intrat în această branşă, ce a tulburat mai tare sistemul?
- Din punctul meu de vedere sistemul este tulburat de situaţia economico-financiară pentru că şi ordonatorii de credite plătesc în măsura în care-i primesc de la Ministerul Justiţiei, iar acesta de la Ministerul Finanţelor.
- Dacă ar fi să facem o comparaţie între sistemul de dinainte de 1990 şi cel actual, cum îi vedeţi pe avocaţii de azi, profesional vorbind?
- Acum vreo zece ani am început să organizăm examene în profesia de avocat la nivelul Baroului. Din constatarea personală, am ajuns la concluzia că foarte puţini din cei care susţineau examenul de admitere în profesie erau cu adevărat pregătiţi, erau buni. Am întrebat un fost profesor universitar care este situaţia în facultăţi, era prorector al universităţii pe atunci, şi mi-a spus că vreo zece la sută sunt buni, dar cu acest procent nu ar putea trăi o universitate, oricare ar fi ea, asta era acum zece ani. În ultima perioadă, apropo şi de cei admişi în profesia de avocat, se reduce acest procent. Calitatea scăzută a învăţământului, coborârea ştachetei duc la reducerea acestui procent.
- Cum se va desfăşura examenul în acest an?
- Din acest an, pe 14 septembrie, examenul va consta dintr-un singur test grilă, cu 100 de întrebări. Ca să treacă testul candidatul trebuie să răspundă la minim 70 de întrebări, totul va fi citit de calculator, câte răspunsuri sunt, acela este punctajul.
- Aţi fost magistrat, acum sunteţi avocat, cum se vedea lumea dreptului din cele două perspective?
- Eu am avut privilegiul să găsesc în birourile instanţelor când am intrat în magistratură nişte academicieni judecători. Am învăţat şi de la ei, şi de la un fost ministru al Justiţiei, Teodor Vasiliu. El a spus că judecătorul trebuie să vorbească, cât mai puţin în sala de judecată, dacă este posibil să nu i se mişte nici măcar un muşchi pe faţă. Acum, tinerii magistraţi, şi nu numai, nu ţin cont de acest lucru. Faptul de a purta discuţii cu avocaţii în instanţa de judecată, poate da naştere la multe interpretări, uneori, fără să vrei, te poţi antepronunţa, şi există şi o problemă legislativă, eu când am început activitatea de magistrat am lucrat în toate birourile instanţei, am intrat în sala de judecată după şase luni, cu o anumită categorie de procese şi nu mi se pare normal judecătorul singur care soluţionează fondurile, în momentul în care mai ai un coleg alături, soluţiile vor fi altele, dar lucrurile nu depind de noi, aşa s-a înţeles să se organizeze sistemul. Din păcate, au plecat din magistratură, s-o spunem pe aia dreptă, adevăraţii profesioniştii, unii ajutaţii, cum s-a întâmplat cu procurorii că li s-a recomandat să se pensioneze, chiar dacă aveau 50 de ani şi vechimea de 20 de ani. De aici a început declinul. Nu trebuia lăsaţi să plece oamenii cu experienţă vastă.
Avocatul Ion Popa a fost judecător din 1973 şi până în 1990. După Revoluţie a plecat spre avocatură, profesie pe care o practică şi în prezent, din februarie 2012, fiind decan al Baroului Galaţi. Absolvent al facultăţii de Drept din Iaşi, Ion Popa a făcut studii postuniversitare la Bucureşti pe drept maritim şi fluvial. Este căsătorit, are un băiat, absolvent de Drept, dar care a ales America, unde a mai făcut trei şcoli pe cheltuiala sa. Ne-a mărturisit sincer că nu-i place politica, nu a făcut politică şi nici nu va face, dar recunoaşte cinstit că aceasta ne influenţează viaţa. Este de părere că singura ieşire din situaţia economică dezastruoasă în care ne aflăm ar fi ca politicienii să lupte pentru investiţii serioase în locuri de muncă pentru ca astfel să se regleze veniturile gălăţenilor.
