* Actualul vânzător de sclavi – mai întâi cuceritor şi îndatoritor *
Fenomen subteran de dimensiuni globale, traficul de persoane este prezent mai ales în ţările care se confruntă cu dificultăţi economice, cuprinzând şi Romania, ca ţară de origine şi de tranzit pentru victime. Afectează îndeosebi tinerele cu vârste cuprinse între 14 şi 30 ani, care sunt ademenite cu oferte tentante, poveşti frumos ticluite, încărcate cu promisiuni de ordin financiar.
Femeile – forţate să se prostitueze
Poveştile ţin până când victima îşi dă acordul să urmeze planul recrutorului de a părăsi ţara, pentru că, după ce trece frontiera, traficantul schimbă registrul tactic. Ameninţate şi şantajate, victimele (în majoritate femei) sunt supuse la tratamente înjositoare, bătăi, violuri, sechestrări şi alte abuzuri sau încălcări grave ale drepturilor fundamentale ale omului. De cele mai multe ori, ele sunt forţate să se prostitueze.
Sfaturi contra-recrutare
Traficanţii vor profita întotdeauna de lipsa de informaţie, de disperarea pentru găsirea unui loc de muncă sau de spiritul de aventură al persoanelor pe care le vor transforma în victime.
Pentru a evita recrutarea, nu ezita să contactezi ambasada ţării în care urmezi să pleci pentru a verifica dacă îndeplineşti condiţiile pentru a lucra sau studia în respectiva ţară. De asemenea, consultă un jurist privind clauzele unui contract de muncă înainte de a-l semna.
Evită semnarea unui contract cu specificaţii evazive de genul „şi alte tipuri de activităţi” sau „toate activităţile la cererea angajatorului”. Fii suspicios în promisiunile verbale susţinute de orice fel de argument. Fă copii ale paşaportului şi documentelor de călătorie şi lasă-le la o persoană de încredere. Nu uita să dai unui persoane de încredere toate detaliile privind locul unde vei merge.
Transmiteţi orice informaţie!
Dacă pe timpul călătoriei ai suspiciuni, reţine orice detaliu privind traseul efectuat. Nu uita că paşaportul sau alte documente privind identitatea pot fi reţinute doar de Vamă sau Poliţie, nici o altă persoană nu are dreptul să le reţină.
În majoritatea cazurilor, victimele realizează pericolul doar în momentul în care sunt sechestrate sau obligate să desfăşoare activităţi împotriva voinţei lor, ori când nu primesc decât o mică parte din ce li s-a promis ca plată.
Ieşirea din aceste situaţii presupune să reţineţi orice informaţie privind locaţia în care vă aflaţi şi să transmiteţi un mesaj de ajutor către o rudă apropiată sau un prieten din ţară. „Nu cred că mi se poate întâmpla tocmai mie” este o manieră de a gândi care poate conduce la experienţe cu urmări dureroase.
