Prin procedura de adopţie între adoptator şi adoptat se creează o legătură similară celei de filiaţie şi implicit legături de rudenie între adoptat şi rudele adoptatorului.
În operaţiunea de adopţie trebuie avut în vedere în primul rând interesul superior al minorului, necesitatea copilului de a creşte într-un mediu familial, continuitatea în creştere şi educare cu privire la originea etnică, cultură, religie, lingvistică, etc.
În cazul în care sunt îndeplinite cumulativ toate condiţiile cerute de Legea nr. 233/2011 pentru adopţie, aceasta se încuviinţează de instanţa de tutelă.
Pot face obiectul procedurii de adopţie persoanele care nu au dobândit capacitatea deplină de exerciţiu. Pe cale de excepţie, pot fi adoptate totuşi, după dobândirea capacităţii depline de exerciţiu, persoanele care în timpul minorităţii au fost crescute de adoptator.
De principiu, în cazul fraţilor este benefică adoptarea lor de către o singură familie, însă, pentru interesul lor superior, adoptarea se poate face chiar de către persoane sau familii diferite. Este interzis ca adopţia să se facă între fraţi. De asemenea este interzisă adopţia între soţi sau foşti soţi, cât şi adopţia de către aceeaşi persoană a doi soţi sau foşti soţi.
Calitatea de adoptator
Pentru a putea avea calitate de adoptator, o persoană trebuie să fie mai mare cu cel puţin 18 ani faţă de adoptat, să nu sufere de boli psihice sau să fie lipsită de capacitate deplină de exerciţiu.
Persoanele care îşi asumă obligaţia de a adopta trebuie să îndeplinească condiţiile de garanţie morală şi materială necesare pentru creşterea, îngrijirea şi educarea copilului, legiuitorul interzicând posibilitatea adoptării de către două persoane de acelaşi sex.
În vederea încheierii unei adopţii se impune să consimtă pentru aceasta părinţii naturali sau tutorele adoptatului, adoptatul care a împlinit 10 ani, adoptatorul, soţul celui care adoptă, dacă are discernământ. Consimţământul nu este obligatoriu dacă părinţii sunt decedaţi sau nu îşi pot da acordul. Consimţământul pentru adopţie poate fi dat în termen de 60 de zile de la naştere, putând fi revocat în termen de 30 de zile de la data exprimării. Consimţământul dat în vederea obţinerii de foloase este nul.
Pe cale de excepţie, instanţa de tutelă poate trece peste refuzul de a consimţi la adopţie al părinţilor sau al tutorelui dacă se dovedeşte că acesta este abuziv şi în contradicţie cu interesul superior al minorului.
Grade de rudenie
Ca urmare a adopţiei, între adoptator şi adoptat se stabileşte filiaţia, iar între adoptat şi rudele adoptatorului se stabilesc legături de rudenie. După adopţie încetează relaţiile dintre adoptat şi descendenţii săi, cât şi cele cu părinţii fireşti şi rudele acestora. După adopţie relaţia dintre adoptator şi adoptat este guvernată de drepturile şi îndatoririle fireşti care decurg din filiaţie.
Adopţia poate înceta ca urmare a desfacerii, în condiţiile prevăzute de lege, sau anulării sale. În anumite situaţii instanţa poate respinge cererea de constatare a nulităţii adopţiei dacă menţinerea acesteia este în interesul copilului.
De regulă, ca urmare a încetării adopţiei, părţile sunt repuse în situaţia anterioară, însă pot exista şi excepţii cu privire la drepturile şi îndatoririle părinteşti sau la redobândirea numelui de familie.
