BREVIAR JURIDIC | Decizia de sancţionare disciplinară a angajatului

BREVIAR JURIDIC | Decizia de sancţionare disciplinară a angajatului

”Viața liberă”, Marius Negri
Evaluaţi acest articol
(14 voturi)
1 comentariu

Codul muncii prevede că angajatorul dispune aplicarea sancţiunii disciplinare printr-o decizie emisă în formă scrisă, în termen de 30 de zile calendaristice de la data luării la cunoştinţă despre săvârşirea abaterii disciplinare, însă nu mai târziu de şase luni de la data săvârşirii faptei.

Pentru a fi legală, decizia de sancţionare trebuie să cuprindă următoarele elemente:

- descrierea concretă a faptei comise de către salariat;
- prevederile din statutul de personal, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul  colectiv de muncă aplicabil care au fost încălcate de salariat prin săvârşirea faptei care constituie abatere disciplinară;
- motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de salariat în timpul cercetării disciplinare prealabile sau motivele pentru care nu a fost efectuată cercetarea respectivă (când salariatul nu s-a prezentat la convocare fără motive obiective);
- temeiul de drept (Codul muncii sau alte acte normative) în baza căruia a fost aplicată sancţiunea disciplinară;
- termenul în care decizia de sancţionare poate fi contestată;
- instanţa de judecată competentă la care salariatul poate să depună contestaţia împotriva deciziei de sancţionare.

Lipsa oricăruia dintre elementele sus-menţionate din decizia de sancţionare disciplinară este sancţionată de Codul muncii cu nulitatea absolută a deciziei.

Angajatorul trebuie să comunice salariatului decizia de sancţionare în termen de cel mult cinci zile calendaristice de la data emiterii. Împotriva acestei decizii, salariatul poate formula contestaţie la instanţa de judecată competentă în termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicării deciziei.

În cazul în care s-a aplicat sancţiunea disciplinară a desfacerii contractului de muncă, iar raporturile de muncă au încetat, Codul muncii precizează că este competent tribunalul în a cărui circumscripţie teritorială salariatul îşi are, la momentul introducerii contestaţiei, domiciliul, reşedinţa sau locuinţă statornică.

În situaţia în care nu a încetat contractul individual de muncă, prin aplicarea sancţiunii disciplinare, este competent şi tribunalul în a cărui rază teritorială îşi are locul de muncă salariatul.

Citit 1666 ori Ultima modificare Luni, 13 Noiembrie 2017 15:57

1 comentariu

  • postat de GRADINARU GHIORGHI Marți, 14 Noiembrie 2017 08:20 86.35.208.*** Link la comentariu
    0
    2

    Care este diferenta intre domiciliu si locuinta statornica ?

    Raportează

Lasă un comentariu