În campania noastră, aproape am uitat că în limba română se află multe cuvinte împrumutate din limba franceză, care pun, ca şi în cazul celor venite de peste Canalul Mânecii, probleme de rostire şi de scriere. Diferenţa dintre cele două grupe este că intrările din limba lui Voltaire, fiind ceva mai vechi, au fost adaptate la specificul românei, în vreme ce "rivalele" lor din limba lui Shakespeare au rămas în bună parte neschimbate. Discutăm în cele ce urmează o situaţie suficient de frecventă pentru a o trata detaliat.
Ne amintim că după 1990 devenise o adevărată modă franţuzismul din titlu, întrebuinţat prepoziţional. Este adevărat că în limba de origine avea acest regim, cu sensul de "faţă de, în relaţie/în raport cu, în comparaţie cu", dar mai era întrebuinţat ca adverb, cu înţelesul de "peste drum", adică "(faţă) în faţă", sau chiar ca substantiv: "persoană aflată - de obicei la o masă, în tren, la o întrunire - în faţa unei alte persoane". În Franţa, vis-à-vis mai desemnează o canapea pentru două persoane. La noi a fost atât de bine primit încât a format expresii ("a-şi face vizavi", când cineva ajunge să stea în faţa altcuiva sau când, la o petrecere, cineva este perechea cuiva la dans), iar ca substantiv şi-a confecţionat, în limba veche, forme atât pentru masculin ("vizaviu"), cât şi pentru feminin ("vizavea"). Anton Bacalbaşa scria: "La figura a treia, sergentul-major trebuia să vie spre ginere, care era vizaviul miresei". (Deducem că, în acelaşi cadru, mireasa era… vizaveaua ginerelui acelui sergent-major. Ambele forme aparţin limbajului familiar.)
În limba română actuală există tendinţa de a se instala exprimări de felul "Care este opinia dumneavoastră vizavi de protecţia mediului?", în care îmbinarea de cuvinte "vizavi de" este echivalentă cu "în ceea ce priveşte/ în legătură cu/ în privinţa/ faţă de" sau chiar cu banala prepoziţie "despre". Exprimarea este preţioasă, artificială şi abstractă şi de aceea trebuie evitată. Sensul lui "vizavi" este unul concret, indicând locul şi nimic altceva. Nu întâmplător "Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române" (2005) îi recunoaşte doar valoarea de adverb, iar coordonatoarea lui, Ioana Vintilă-Rădulescu, recomandă exprimări de felul "Locuieşte vizavi de şcoală", nu şi "Ce părere aveţi vizavi de intrarea în UE?" ("Dicţionarul normativ al limbii române - ortografic, ortoepic, morfologic şi practic", 2009).
Sursa: desteptarea.ro
