Dansul arnăuţilor, spectacol de sunet şi culoare

Dansul arnăuţilor, spectacol de sunet şi culoare
Evaluaţi acest articol
(3 voturi)

Obicei specific zonei Moldovei, sosirea arnăuţilor este anunţată de sunetul făcut de zurgălăi, tobe şi trompete. Arnăuţii sunt de regulă bărbaţi îmbrăcaţi în costume populare, care poartă peste cămaşă o năframă de borangic sau un şervet cu mărgele. Peste cămaşă poartă o flanelă roşie, iar pe cap sunt acoperiţi cu o căciulă împodobită cu mărgele şi bucăţele de oglindă. În picioare au opinci cu zurgălăi, iar în mână poartă de regulă un buzdugan împodobit. Arnăuţii merg din casă în casă şi joacă "leşeasca", pe o melodie cântată de o fanfară tocmită special pentru acel moment.

În mod tradiţional, arnăutul era un soldat mercenar albanez îmbrăcat în costum naţional, angajat în garda domnească din Ţările Române. Dansul arnăuţilor nu era ţinut doar cu ocazia sărbătorilor de iarnă, ci şi în cadrul nunţilor ţărăneşti, după masa de cununie.

Obiceiul are rădăcini vădite în teatrul popular, din care şi împrumută, de altfel, multe elemente: costumele şi muzica alese în funcţie de tematică, personajele, dansul, implicarea spectatorilor etc.

Citit 1393 ori Ultima modificare Vineri, 21 Decembrie 2018 18:05

Mai multe din această categorie:

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.