Evaluaţi acest articol
(5 voturi)
Fii primul care postează comentarii!

„Sorei” şi „surorii” sunt ambele cuvinte existente în limba română. Totuşi, folosirea lor în mod corect depinde de contextul în care le utilizăm. Din necunoştinţă, foarte multe persoane folosesc aceşti termeni greşit, aspect întâlnit atât în vorbire, cât şi în scriere. Iată cum puteţi evita confuziile!

Substantivul „soră”, cu pluralul „surori”, este definit în DEX drept o „persoană de sex feminin considerată în raport cu copiii aceloraşi părinţi sau ai aceluiaşi tată ori ai aceleiaşi mame”. La cazurile genitiv şi dativ, acest substantiv se formează plecând de la forma de plural: o soră; două surori (unei surori); surorii. Astfel, corect este „I-am spus surorii mele să vină la mine cât mai curând posibil” şi nu „I-am spus sorei mele să vină la mine cât mai curând posibil”.
Pe de altă parte, atunci când facem referire la o soră medicală, la o infirmieră, pluralul este sore medicale, iar forma de genitiv-dativ este „sorei”. „I-am spus sorei medicale să folosească echipament de protecţie atunci când le duce medicamentele pacienţilor”.
Pe blogul diacritica.ro, autorul explică mai în amănunt aceşti termeni. „Pe principiul genitivul-dativul singular al substantivelor feminine se formează de la pluralul de nominativ-acuzativ plus i (gen casă - case - casei), zicem soră - surori – surorii, noră – nurori – nurorii. Cu deosebirea că pentru soră cu sensul de soră medicală, genitivul e sorei”.

Cuvântul săptămânii

Rămânem şi pentru această săptămână în domeniul medical şi alegem drept cuvânt al săptămânii substantivul "carantină", termen foarte des utilizat în contextul actualei pandemii. Potrivit dexonline.ro, carantina este un „a. punct sanitar pentru cercetarea şi izolarea persoanelor, a vaselor sau a mărfurilor venite dintr-o regiune bântuită de o epidemie. b. Izolare preventivă a unei persoane sau a unei colectivităţi care a fost în contact cu un bolnav contagios sau care vine dintr-o regiune unde există o epidemie”. În limba română, substantivul provine din rusescul „karantin”. Istoric, această practică a început să fie folosită pe parcursul secolului al 14-lea, ca un efort de a proteja oraşele de coastă de efectele epidemiilor de ciumă. Vasele venite în Veneţia din porturile în care existau cazuri de ciumă erau ţinute ancorate timp de 40 de zile înainte ca echipajul să aibă voie să debarce. De altfel, la originea sa, termenul provine din italiană, din cuvintele „quaranta giorni”, care înseamnă patruzeci de zile.

Citit 1611 ori Ultima modificare Joi, 19 Martie 2020 17:55

Lasă un comentariu

Utilizatorul este singurul responsabil de conţinutul mesajelor pe care le postează şi îşi asumă toate consecinţele.

ATENTIE: Comentariile nu se publică automat, vor fi moderate. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare, iar autorul comentariului îsi asuma eventualele daune, în cazul unor actiuni legale împotriva celor publicate.

Prin comentariul meu sunt implicit de acord cu politica de confidenţialitate conform regulamentului GDPR (General Data Protection Regulation) şi cu Termeni si condițiile de utilizare ale site-ului www.viata-libera.ro