Să vorbim corect! Doamna director/ doamna directoare

Să vorbim corect! Doamna director/ doamna directoare
Evaluaţi acest articol
(6 voturi)

Cuvintele care denumesc nume de funcții sau de profesii și care sunt asociate cu forma de feminin "doamna" stârnesc încă numeroase controverse în limba română. Din intenția de a avea o exprimare cât mai sobră, mulți vorbitori preferă încă să folosească forma de masculin a respectivilor termeni, chiar dacă limba română oferă și forme de feminin perfect valabile.

Diferența, în cazul de față, este că aici nu avem de-a face cu o regulă bine bătută în cuie, ci mai degrabă cu o regulă a bunului simț, care spune că, atunci când avem și forma de feminin a unui termen, este indicat să folosim respectiva formă. Astfel, vom spune "doamna directoare", "doamna profesoară" (indiferent dacă ne adresăm unui cadru didactic universitar sau unui de gimnaziu - n.red.), "doamna artistă", "doamna filologă", "doamna politiciană" sau "doamna muziciană".
Facem acest lucru deoarece majoritatea profesiilor au și formă de feminin în limba română. Alte limbi sunt mult mai democratice din acest punct de vedere. La noi, forma de masculin este considerată încă cea care imprimă cel mai mare respect, dar acest lucru se întâmplă tot dintr-o simplă uzanță, nu dintr-o logică anume.
În schimb, niciodată nu trebuie să folosim termenul "doctoră" pentru a ne referi sau pentru a ne adresa unei doctorițe. Mai este întâlnită și forma "doctoreasă", însă aceasta, deși apare în DOOM, este considerată potrivită doar într-un cadru colocvial.
De asemenea, se consideră încă de preferat să folosim formele de masculin atunci când avem formulări de genul: "doamna ministru", "doamna notar" sau "doamna primar". În viitor, s-ar putea ca și aici uzul de zi cu zi al limbii să impună norma, însă vom vedea cum vor evolua lucrurile.
Celebrul George Pruteanu recomanda, în articolele și emisiunile din anii '90, ca în cazurile în care există și o formă de feminin des utilizată aceasta să fie folosită, așa cum este și firesc, de altfel. Și alți lingviști contemporani insistă pe aceeași idee.

Cuvântul săptămânii

Termenul "algoritm" desemnează un "ansamblu de simboluri folosite în matematică și în logică, permițând găsirea în mod mecanic (prin calcul) a unor rezultate". Prin generalizare, acest substantiv desemenează și o "succesiune de operații necesare în rezolvarea unei probleme oarecare". În limba română, cuvântul "algoritm" a ajuns din franțuzescul "algorithme".
Deși este un termen despre care cei mai mulți dintre noi au auzit, foarte puțini cunosc originea fascinantă a acestui cuvânt. În Persia (aproximativ teritoriul Iranului de astăzi - n.r.), între anii 780 și 850, a trăit un învățat pe nume Muḥammad ibn Mūsā al-Khwārizmī. În spațiul vorbitor de limbă arabă, numele său era cunoscut ca al-Khwarizmi. Muhammad al-Khwarizmi era, fără îndoială, ceea ce în zilele noastre am numi un geniu. Era expert în matematică, în astronomie și în geografie, deopotrivă. Renumele său era atât de mare în Asia încât, în anul 820, a fost numit la conducerea Marii Biblioteci din Bagdad, celebra Casă a Înțelepciunii.
Pentru a ne abate un pic de la subiect, pe vremea când Europa trăia încă în întuneric, sub ruinele Imperiului Roman, la Bagdad, în Casa Înțelepciunii, nu se studia și se dezbătea doar în arabă, ci și în ebraică, siriacă (limbă semitică veche - n.red.), arameică, greacă și latină.
Muhammad al-Khwarizmi a popualrizat în limba arabă studiul algebrei, fiind autorul unui tratat în domeniu. El a fost primul savant care a considerat algebra ca o disciplină de sine stătătoare a matematicii, motiv pentru care a fost numit și "părintele algebrei". Inovațiile teoretice pe care le-a adus în studiul a numeroase discipline a făcut ca numele savantului persan să devină cunoscut și în Europa, după câteva sute de ani. Pe vremea aceea, latina era limba în care se oficiau slujbele în bisericile creștine, iar toți învățații epocii foloseau latina la fel cum folosim noi astăzi engleza. Astfel, numele lui al-Khwarizmi a fost latinizat, ajungând la forma "Algorithmi". În portugheză avem astăzi cuvântul "algarismo", care s-ar traduce prin "cifră". Peninsula Iberică (Spania și Portugalia - n.red.) era locul prin care pătrundeau în Europa toate ideile din lumea arabă. Așa a apărut și s-a păstrat și în spaniolă cuvântul "guarismo", prin care l-am putea traduce prin "caracter (grafic), număr, figură (geometrică), cifră".
Dincolo însă de o simplă etimologie, chiar dacă fascinantă, științele au pătruns pe continentul nostru din spațiul cultural arab, mult mai avansat la acea vreme, prin Spania de astăzi.

Citit 14521 ori Ultima modificare Joi, 23 Iulie 2020 18:47

Mai multe din această categorie:

1 comentariu

  • postat de Algoritm....frumoasă poveste persană, dar reală.
    Vineri, 24 Iulie 2020 13:33
    213.233.101.***
    Poveste reală și frumoasă, specific poveștilor persane. Algoritm, frumos și străvechi cuvânt.
    1
    1
    Raportează

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.