Evaluaţi acest articol
(13 voturi)
1 comentariu

Mobilitatea militară a trupelor NATO este esențială pentru a putea asigura apărarea eficientă a teritoriului Alianței. Pentru a-și proteja teritoriul într-o ciocnire cu Rusia, NATO trebuie să poată mișca rapid trupe în puncte strategice ale Europei. Pentru a verifica cum funcționează această mobilitate a trupelor NATO, Center for European Policy Analysis (CEPA) a coordonat cinci scenarii de mobilitate, la care au participat zeci de oficiali militari din NATO și UE, precum și experți civili în domeniul apărării. Unul dintre ele a vizat România și unul dintre punctele sale militare strategice: „Poarta Focșanilor”, care, dacă Rusia atacă, ar cădea în 24 de ore. Celelalte patru au fost ruta Nordic-Baltică (Norvegia-Suedia-Estonia), coridorul Suwalki (Polonia), Balcanii de Vest și Libia.

Poarta Focșanilor

„Poarta Focșanilor” este o bucată de teren care se întinde în patru județe – Vrancea, Galați, Brăila și Buzău și se află în sudul zonei operaționale de Est a României. Are o lățime de circa 85 de kilometri și merge în adâncime circa 60 de kilometri, pe direcția Ianca-Nămoloasa-Cudalbi. Limitele geografice ale „Porții” sunt Râmnicu Sărat-Odobești-Panciu la Vest, Tichilești-Brăila-Galați-Foltești și cursurile Prutului și Dunării la Est, Râmnicu Sărat-Sutești-Tichilești la sud și Panciu-Tecuci-Foltești la nord.

  • Poarta Focșanilor
  • Cele mai importante căi ferate: Râmnicu Sărat - Focșani - Mărășești; Făurei - Tecuci; Brăila - Galați - Tecuci; Galați - Stoicani - Târgu Bujor - Bârlad
  • Căile rutiere: Râmnicu Sărat - Focșani - Mărășești; Brăila - Galați - Tecuci

Este „unul dintre cele mai critice terenuri militare operaționale din România. Servește pe post de pâlnie dinspre nord și creează un câmp de luptă propice tancurilor. Totuși, în circumstanțele potrivite, poate deveni o capcană operațională care lasă puține posibilități de scăpare”, arată un studiu realizat de New Strategy Center din România și Centre for the Study of New Generation Warfare.
Importanța strategică a acestei zone este dată de faptul că trupele care vin din Est pot ataca ușor Bucureștiul de la nord, și de aici statele din Balcani, dar și invers – dacă atacă din sud, inamicii pot pătrunde ușor pe aici către Europa Centrală, arată studiul.
Construirea unei linii de rezistenţă în sudul Moldovei, pe Siretul Inferior, a fost în epoca modernă, în intenţia Armatei Române, încă din 1877. Pericolul reprezentat de marele vecin de la răsărit, care, începând cu secolul al XVII - lea, prin acţiunile sale, îşi devoala intenţiile de stăpânire a Gurilor Dunării şi strâmtorilor dintre mări, Bosfor şi Dardanele, se accentuase după Războiul de Independenţă, când Rusia întârziase retragerea trupelor sale de pe teritoriul ţării şi Congresului de Pace de la Paris din 1878, în urma căruia Români pierdea în favoarea Rusiei judeţele din sudul Basarabiei, Cahul, Ismail şi Bolgrad. Totodată, aderarea României la Tripla Alianţă în 1883, făcea foarte posibil un război cu Imperiul Ţarist. Experienţa valoroasă a anilor 1877-1878, precum şi mutaţiile produse în purtarea războiului în ultimile decenii ale secolului al XIX-lea au determinat guvernul român să caute cele mai bune soluţii pentru pregătirea genistică a teritoriului pentru apărare.
Ca să poată proteja acest punct strategic, trupele NATO ar trebui să ajungă rapid, pentru că forțele armate ale României ar fi învinse încă din prima zi a unei eventuale confruntări cu Rusia, conform unei simulări de război făcută în 2019 la Academia Forțelor Terestre de la Sibiu. Doar că principala problemă în calea mobilității militare a NATO este lipsa infrastructurii din România, care ar putea fi însă depășită cu ajutorul Dunării, dar nici la capitolul infrastructură fluvială nu stăm prea bine.
Din fericire există măsuri pentru îmbunătățirea infrastructurii. Una dintre ele este Inițiativa celor Trei Mări, un proiect comun a 12 state europene, la care participă și România și unde au fost lansate proiecte-mamut de infrastructură care să interconecteze statele europene. Printre altele, România este implicată în autostrada „Via Carpatia” și modernizarea căii feroviare Rail2Sea, care să lege portul Constanța de Gdansk, în Polonia, via Ungaria. Pentru aceste proiecte, SUA și-au anunțat susținerea tehnică și financiară, semnând un acord economic cu România.

Sursa: Radio Europa Liberă România, Revista Art-Emis, New Strategy Center

Citit 5367 ori Ultima modificare Marți, 27 Octombrie 2020 21:26

1 comentariu

  • postat de un moldovean de galati Sâmbătă, 31 Octombrie 2020 12:10 90.95.144.*** Link la comentariu
    4
    16

    de ce nu s-a facut nimic in regiunea moldova? e prea aproape de rusia si vrem sa o cedam deliberat dar fara infrastructura in caz de ceva? o ipoteza poate proasta dar de ce nu s-a facut nimic pe zona moldova, sosele rapide, autostrazi, aeroporturi? stiu ca se zice ca moldova e gaura neagra economica a romaniei dar totusi sintem si noi romani si avem drepturi constitutionale. ce fac alesii nostrii acolo, in sfatul tarii?

    Raportează

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.