”Cel mai optim”, ”mai superior” și ”foarte principal”

”Cel mai optim”, ”mai superior” și ”foarte principal”
Evaluaţi acest articol
(5 voturi)

O serie de adjective din limba română nu admit în fața lor construcții precum ”mai” ”cel mai” sau ”foarte”. Aceste adjective nu pot avea grade de comparație, ci trebuie folosite ca atare, sensul lor fiind bine definit. Totuși, sunt destul de numeroase situațiile, fie în vorbire, fie în scris, când un adjectiv fără grad de comparație este folosit cu superlativul relativ.

Adjectivele care se referă la calități, însușiri sau trăsături care, pur și simplu, nu pot fi comparate se încadrează în această categorie: ”uriaș”, ”principal”, ”enorm”, ”senzațional”, ”formidabil”, ”colosal”, ”gigantic”, ”excepțional”, ”fabulos”, ”superb”, ”veșnic”, ”mort”, ”viu” sunt doar câteva exemple.

Este destul de ușor de sesizat că nu vom putea spune ”Mi-a plăcut foarte enorm spectacolul de la teatru” sau ”Situația de față are toate șansele să dureze mai veșnic” și nici ”Nevoia ta este mai principală decât a mea”.

Mai există însă o categorie de adjective sau de perechi de adjective cărora li se aplică aceeași regulă, așa cum explica, într-o emisiune TV, la Digi24, scriitorul Radu Paraschivescu. Acestea sunt adjective ”care în limba latină reprezintă chiar forme de comparativ sau de superlativ: exterior-interior, minim-maxim, anterior-posterior, minor-major, superior-inferior, suprem, optim etc. În aceste condiții, enunțul ”Nadia Comăneci a luat de șapte ori nota maximă la Jocurile Olimpice de la Montreal” este corect nu doar ca acuratețe a informației, ci și din punct de vedere gramatical. În schimb, enunțurile ”Ne aflăm în situația cea mai optimă” sau ”Atitudinea lui e mai superioară în ultima vreme” sunt greșite. Și trebuie evitate”, spune Radu Paraschivescu.

Trăim într-o cultură în care comparațiile sunt la ordinea zilei. Tocmai de aceea, pentru că riscul de a comite greșeli gramaticale atunci când facem comparații este destul de mare, trebuie să folosim cu grijă forme precum ”mai”, ”cel mai” sau ”foarte”.

Cuvântul săptămânii

”Tramvaiul”, cuvântul ales pentru această săptămână, este un ”mijloc de transport urban în comun, constând din unul până la trei vagoane (cu tracțiune electrică) care rulează pe șine”. Pe 26 septembrie 1832, este pus în funcțiune primul tramvai urban din lume, în orașul New York. Acest tip de vehicul a fost inventat, în 1775, de englezul John Outram, dar nu era proiectat pentru oraș. John Stephenson a fost cel care a construit primul tramvai urban. ”Acest mijloc de transport în comun făcea legătura între Manhatann şi Harlem. La inaugurare au participat, drept pasageri, primarul oraşului şi cei mai importanţi demnitari din New York. În cele trei vagoane trase de patru cai încăpeau 30 de pasageri. Tramvaiul a devenit, în foarte scurt timp, extrem de popular şi de rentabil în New York, iar în 1852 francezul Emil Loubat, solicitat de americani, a avut ideea încastrării şinelor în pavaj. El a construit linia de pe Strada nr. 6 din New York. Prima ţară din Europa unde s-a introdus tramvaiul a fost Franţa, care, în 1854, îi solicită lui Loubat să construiască şi în Paris, de-a lungul Căii Debilly, prima linie de tramvai, cunoscută sub denumirea de „Calea ferată americană”. La Paris, însă, mijlocul de transport a avut nevoie de mai mult timp pentru a deveni apreciat şi folosit”, scrie agenția de presă Rador.

În municipiul Galați, prima linie de tramvai a fost dată în folosință la data de 14 august 1900.

Citit 3033 ori Ultima modificare Joi, 26 Noiembrie 2020 19:56

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.