Cunoscută și sub denumirea de gențiană, ghințura este o plantă care crește la poalele munților sau în zonele de șes, fiind recomandată ca stimulent gastric și pentru întărirea sistemului imunitar. În popor, ghințura mai este cunoscută și sub denumirile de lumânărică albastră, doi frați sau tăietură. Se spune că regele iliric Gentius a folosit pentru prima oară această plantă, ca tonic pentru organism și pentru combaterea febrei.
Această floare este de mai multe feluri, însă cele mai cunoscute sunt: ghințura galbenă, albastră și mov. În scop medicinal, de la plantă se folosește doar rădăcina, care conține o varietate de substanțe importante pentru organism, printre care: săruri minerale, uleiuri volatile, pectine, steroli, taninuri și mucilagii. Rădăcina, care se remarcă prin gustul amar, aduce importante beneficii antiinflamatoare, antiseptice, laxative, tonice, stomahice și poate fi administrată sub formă de tinctură, infuzie, decoct, sirop sau extract, scrie clicksanatate.ro.
Tratamentele naturiste cu ghinţură sunt contraindicate femeilor însărcinate şi celor care alăptează. Dacă urmezi un tratament medicamentos pentru hipertensiune arterială, este bine să eviți consumul acestei plante.
Tratează simptomele răcelii
Decoctul de ghințură este un remediu excelent în caz de gripă și de răceală. Această plantă poate ameliora senzația de nas înfundat și îți este utilă când te confrunți cu febră, oboseală, durere în gât sau de cap. Pentru a profita de beneficiile plantei, pune la fiert 500 de mililitri de apă rece, apoi adaugă în vas o linguriță de rădăcină de ghințură uscată. Lasă la fiert aproximativ 20 de minute, strecoară și bea lichidul de două-trei ori pe zi, în funcție de nevoie. Dacă ți se pare gustul amar, când s-a răcit, îl poți îndulci cu o linguriță de miere.
Reduce sângerările
Datorită proprietăților antiseptice, ghințura poate trata cu succes rănile, vânătăile, erupțiile cutanate și poate opri sângerările. În aceste cazuri, se recomandă aplicarea locală a compreselor cu ceai de ghințură. Acestea au capacitatea de a grăbi cicatrizarea și de a opri hemoragia. Toarnă o cană cu apă clocotită peste o jumătate de linguriță de rădăcină uscată și lasă la infuzat 15 minute. După ce s-a răcit, înmoaie o bucată de tifon în ceai și pune pe rană, de două-trei ori pe zi. De asemenea, compresele cu ceai călduț de ghințură pot fi aplicate pe burtă pentru tratarea crampelor din timpul menstruației.
Stimulează apetitul copiilor
Substanțele amare din plantă, care îi conferă gustul specific, stimulează apetitul copiilor și susțin buna funcționare a digestiei. În cazul celor mici, se recomandă administrarea siropului de ghințură, care se prepară astfel: pune zece grame de rădăcină de ghințură în 150 de mililitri de apă opărită. După șase ore, strecoară amestecul, adaugă aproximativ 20 de grame de zahăr, pune din nou siropul la fiert, iar apoi filtrează-l. Îi poți da copilului câte trei lingurițe de zi de sirop de ghințură, înainte de masă.
Indicată în tulburări digestive
Rădăcina de ghințură este folosită ca stimulent gastric, deoarece poate ajuta și în tratamentul durerilor de stomac, în caz de greață, balonare, flatulență, vărsături, constipație și în cazul senzației de preaplin de după masă. În aceste situații, se recomandă tinctura. Pune 100 de grame de rădăcină mărunțită în 500 de mililitri de alcool de 70 de grade, amestecă și las-o o săptămână la macerat, într-un loc ferit de lumină. După acest timp, strecoară și toarnă tinctura într-o sticlă de culoare închisă. Se consumă 10-15 picături, dizolvate în 100 de mililitri de apă sau ceai, înainte de mesele principale.
