Din colecția „Cele mai clare poezii rămase tablou”
Motto: „pregătiţi ghilotina,
dar lăsaţi-mă să visez că dorm lângă o fântână”
(Iolanda Cremene)
(!) ce lene/apatie în creiere pătrate
şi netede ca sticla unui ne/trebnic ceas
în care se aude tic-tac în repetate
şi şarlatane rânduri – nu vine nici un breaz
să-l scoată din firide şi pliuri şi unghere
pe cel care-şi asumă acest apocalips,
să-l pedepsească aspru: să tragă la galere
până când apa-i gata-n Visare şi în Styx (!)
(!) ce aer şi năvală de unghiuri ascuţite
pe linia subţire a sufletului meu
fărâmiţează linişti şi-mi furişează-n blide
Veninul Destrămării lăsat de falsul Zeu (!)
(!) și ce împresurare de unghiuri seci-obtuze
îmi strică orizontul rămas pe curcubeu
şi-mi furişează-n Cină otrava celor s/puse
să ceară îndurare şi Vis la Dumnezeu (!)
