Se știe, din bazele mondiale de date privind moștenirea genetică, că noi, oamenii moderni, împărtășim circa 2% din genomul Neanderthalienilor, specie cu care am împărțit aceeași Europă cam 30.000 de ani. O nouă varietate umană antică, recent descoperită, își asumă înrudirea cu Neanderthalienii - este vorba despre Denisovani. Dar asta nu e tot: se pare că a existat şi o a patra specie de strămoși umani.
Homo sapiens
La fel ca toți oamenii, ei au răsărit din marea mamă Africa. Se pare că inteligența lor superioară le-a permis să populeze întreaga lume, prin vaste migrații, în căutare de resurse de hrană.
Acum vreo 40.000 de ani, ar fi cucerit Europa, chiar înainte de ultima glaciațiune puternică. Despre ei se zice că ar fi eliminat viețuitoarele gigantice și chiar Neanderthalienii. Lor li se atribuie agricultura, creșterea animalelor și făurirea de unelte care au mers de la piatră la fier. Tot lor li se atribuie scrisul, arhivele istorice, valorile de schimb, urbanizarea, lumea contemporană.
Neanderthalienii
Au fost indivizi de talie relativ scundă, bruneți cu ochi albaștri, arcadele sprâncenelor pronunțate, nasul scurt cu nări late, cu o capacitate craniană mai mare decât oamenii. Robuști, aveau gâtul, toracele, brațele și picioarele mai puternice decât Homo sapiens. Despre inteligența lor stau mărturie uneltele de silex făurite, care le asigurau supremația ca vânători.
Se presupune că vânau cu succes rinoceri, mamuți, hiene, lei, urși gigantici și alte animale mai mici pe întregul cuprins al Europei, de unde au dispărut acum 10.000 de ani, din cauza - iarăși o supoziție - oamenilor.
Dovezile arheologice spun că niciodată, de la Nord la Sud, de la Est la Vest, Europa n-ar fi susținut o populație mai mare de 10.000 de indivizi.
Dar Neanderthalienii s-au răspândit și în Asia, unde s-ar fi întâlnit cu Denisovanii, în urmă cu circa 40.000 de ani.
A treia specie de oameni - Denisovanii
În 2008, arheologi de la Academia de Știință a Rusiei au descoperit într-o peșteră numită Denisova (numele vine de la pustnicul care s-a adăpostit acolo) mai multe fragmente de oase cu specific uman. Unul dintre ele, o măsea, cel mai tare os din corp, a fost analizat genetic și s-a descoperit că aparține unei a treia specii de oameni.
Oamenii de știință au găsit, în Asia de Sud-Est, persoane care poartă în ADN-ul lor și gene denisovane, semn că oamenii de toate speciile nu prea au ales partenerii cu care s-au încrucișat.
Tânăra Denisovan-Neanderthaliană
Încrucișarea între specii diferite poate duce la infertilitate: din iepele fecundate de măgari iese catârul, care este o specie infertilă, din cauza numărului de cromozomi inegali. Tânăra descoperită în 2018 în peștera Denisova, în vârstă de 27.000 de ani, a fost rezultatul încrucișării dintre Neanderthalieni și Denisovani.
Secvențierile DNA au arătat că tatăl și mama sa trăiau departe unul de celălalt, iar încrucișarea lor ar fi fost rezultatul unei pure întâmplări, determinate de caracterul vagabond al speciilor umane. Analizele ADN au arătat că fata este mai aproape înrudită cu un Neanderthalian din Croația, de acum 55.000 de ani, decât cu tatăl său Neanderthalian siberian, vechi de 33.000 de ani, din apropiere de peștera Denisova.
Nu se știe încă dacă fata a fost sterilă sau nu, la fel ca un catâr, dar, surpriză, specialiștii în DNA spun că ar fi existat o a... patra specie umanoidă!
2019, a patra specie de oameni descoperită
La un an de la descoperirea lui Denny (numele Denisovancei hibride), o altă descoperire întoarce lumea științei pe dos. În aceeași peșteră Denisova, arheologii au găsit alte rămășițe umane, ale unei specii necunoscute, care ar fi putut locui caverna timp de mii de ani, împreună cu Neanderthalienii și Denisovanii.
Nu s-a putut stabili dacă respectivele specii umane au fost contemporane sau dacă s-au aflat în peșteră în mod stabil ori în trecere, sau dacă s-au împerecheat și au produs alți hibrizi.
Cert este că peștera Denisova poate produce noi surprize privitoare la originea oamenilor de azi.
