Scriitoarea franceză Simone de Beauvoir s‑a născut pe 9 ianuarie 1908, la Paris. Până la bacalaureat, a studiat în conformista şcoală catolică Désir. În 1929, a obţinut titlul de profesor agregat în filozofie.
În timpul facultăţii l‑a cunoscut pe Jean‑Paul Sartre, cu care va lega pe parcursul întregii vieți o relație de iubire și prietenie devenită legendară. Debutul său literar este romanul "L’invitée". Urmează "Le sang des autres", "Tous les hommes sont mortels", "Les Mandarins" - care i‑a adus Premiul Goncourt în 1954, "Les belles images", "La femme rompue", "Quand prime le spirituel".
Pe lângă "Le deuxième sexe", apărută în 1949 şi devenită cartea de referinţă a mișcării feministe din întreaga lume, opera teoretică a lui Simone de Beauvoir conţine numeroase eseuri filozofice sau polemice: "Privilèges", "La Vieillesse". A mai scris teatru: "Les bouches inutiles"; memorii: "Mémoires d’une jeune fille rangée", "La Force de l’âge", "La Force des choses"; povestirea autobiografică "Une mort très douce" și şi‑a povestit călătoriile în "L’Amerique au jour le jour" şi "La longue marche".
Simone de Beauvoir a fost o figură marcantă a existențialismului și a feminismului în Franța. În amintirea ei, se decernează anual, la data aniversării naşterii sale, Premiul "Simone de Beauvoir" pentru libertatea femeilor, distincţie înfiinţată în anul 2008.
S-a stins din viață pe 14 aprilie 1986, la Paris.
