Din colecția "Cele mai frumoase poezii rămase tablou"
Motto: "Iubeşte până când moartea devine o bagatelă
şi poartă sânge de păpădie!" - (anonim folk)
(!) vii (mâine) să te văd, Comoara mea?
azi, sunt legat de lipsă... lipsa ta
mai grea-i decât răbdarea unui mire
plecat după comori pentru mireasă,
în loc să şadă lângă ea, acasă,
de rochia-i umplută să se mire,
să-i mângâie mătasea când e goală,
când sfinţii o râvnesc în catedrală
şi-o cheamă (pe furiş) să-i ducă trena
frumoasei lui... Maria Magdalena (!)
(!) vii (mâine) să te văd, Comoara mea!
dacă nu vii, fac lacrimi şi dambla,
fac drumuri, gânduri negre până-n zare,
mă dau drept bun la orice întâmplare,
dar, mult mai rău ca orice răutate,
hlizesc şi-alerg (cu mâinile la spate)
prin cest infern... şi tremur de plăcere,
şi nimănui nu zic la revedere,
şi-o scuip în ochi pe tanti-a mea, Gheena,
că mi-a răpit... Maria Magdalena (!)
