Anxietatea și depresia sunt printre cele mai întâlnite boli mintale, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, și afectează considerabil calitatea vieții. Cauzele, simptomele și tratamentele celor două tipuri de afecțiuni pot coincide în anumite privințe și, de multe ori, apar simultan, potrivit studiilor citate de HotNews.
Anxietatea se manifestă prin îngrijorare excesivă și frică, în timp ce depresia implică, în general, un sentiment profund de tristețe și disperare. Persoanele anxioase sunt tot timpul în stare de alertă, iar depresivii au tendința de a se izola.
Ambele afecțiuni pot cauza și simptome fizice. De exemplu, o persoană afectată de anxietate poate prezenta dureri toracice sau amețeli, iar una cu depresie poate experimenta schimbări ale apetitului sau ale programului de somn.
„E perfect normal să fii îngrijorat ocazional cu privire la un examen sau la o discuție despre mărirea salariului cu șeful. Însă, dacă această stare de îngrijorare devine constantă și începe să-ți afecteze toate aspectele vieții, ar putea fi un semn că te confrunți cu o problemă mai serioasă,” a explicat dr. Karen Jacobs, psihiatru în cadrul Cleveland Clinic.
Persoanele cu anxietate sunt, în general, foarte preocupate și îngrijorate în legătură cu potențiale riscuri și diferite scenarii negative posibile. Totuși, simptomele specifice variază în funcție de tipul de anxietate.
Simptomele tulburării de anxietate generalizate includ: îngrijorare persistentă și severă (care nu corespunde întotdeauna realității), gânduri excesive, vizualizarea celor mai negative scenarii, obsesii legate de potențiale situații sau rezultate, indecizie, teamă, frica de accidente, boală sau moarte, incapacitatea de relaxare, sentimente de neliniște, probleme de memorie și concentrare.
În plus, există o mulțime de simptome fizice care pot apărea din cauza anxietății: tensiune musculară, senzație de presiune în piept, oboseală sau epuizare, palpitații, senzație de sufocare, dificultăți de respirație, transpirații, amețeli, valuri de căldură sau frisoane, probleme digestive, tremurături, furnicături sau amorțeală a brațelor și picioarelor, gură uscată.
Dr. Jacobs atrage atenția că o stare prelungită de anxietate care activează, în mod constant, răspunsul de luptă sau fugă al organismului, poate avea efecte serioase asupra sănătății.
Un diagnostic de depresie este mult mai complex decât o stare de tristețe sau melancolie. Spre deosebire de tristețe, care este de obicei mai ușoară și temporară, depresia clinică se manifestă prin simptome severe și persistente. Depresia influențează atât starea de spirit, cât și abilitatea de a face față sarcinilor cotidiene.
Semnele distinctive ale depresiei sunt următoarele: sentimente de lipsă de speranță sau pesimism, sentimente de tristețe, iritabilitate, pierderea interesului pentru hobby-uri sau activități plăcute, gânduri de moarte sau suicid.
Printre simptomele fizice ale depresiei se numără lentoarea în mișcări și vorbire, nivel scăzut de energie, senzație de neliniște, dificultăți de concentrare, tulburări de somn, schimbări ale apetitului și ale greutății corporale, dureri și probleme digestive fără o cauză clară.
Conform Asociației Americane de Anxietate și Depresie, aproape jumătate dintre persoanele diagnosticate cu depresie sunt, de asemenea, diagnosticate cu anxietate. În multe cazuri, se pot influența reciproc.
„E ca și cum am încerca să aflăm cine a apărut prima dată: oul sau găina? Așa e și în cazul anxietății și al depresiei. De exemplu, dacă nu vrei să ieși din casă din cauza anxietății severe, poți începe să te simți izolat sau singur, sentimente care pot duce la depresie. Pe de altă parte, dacă suferi de depresie, s-ar putea să începi să fii anxios în legătură cu munca sau cu treburile casnice pe care nu le duci la bun sfârșit,” a precizat psihiatrul Karen Jacobs.
