Oameni de seamă. Gavriil Musicescu, părintele muzicii corale româneşti

Oameni de seamă. Gavriil Musicescu, părintele muzicii corale româneşti
Evaluaţi acest articol
(2 voturi)

Gavriil Musicescu, muzician și dirijor, s-a născut pe 20 martie 1847, la Ismail (acum în Ucraina). A fost unul dintre muzicologii care au evidențiat frumusețea folclorului românesc. A fost apreciat inclusiv de familia imperială a Rusiei, care i-a oferit postul de dirijor.

A studiat la Seminarul din Huși, apoi la Conservatorul din Iași. A fost numit profesor de muzică la Ismail, unde a avut ocazia de a cunoaște repertoriul coral bisericesc al clasicilor ruși. Studiile sale au fost hotărâtoare pentru fenomenul pe care l-a declanşat la nivel naţional: armonizarea folclorului pe principii modale. În 1872, a fost ales profesor de armonie la Conservatorul de Muzică din Iași. Timp de mai bine de trei decenii, cu competență și exigență, a îndrumat generațiile de discipoli, instaurând o tradiție de seriozitate și de autentică trăire emoțională artistică în lucrările elaborate. La catedră a fost un zelos propagator al cântecului popular, stăruind neîncetat să arate studenților calea dezvoltării muzicii românești prin axarea ei pe creația populară.

Ca director al Conservatorului din Iași (1901-1903), a inițiat acțiuni menite să contribuie la educarea muzicală a publicului larg. Dezvoltarea orchestrei Conservatorului și organizarea unor conferințe cu ilustrații muzicale au constituit un început lăudabil. Din 15 ianuarie 1876, a devenit și dirijorul corului Mitropoliei din Iași, pe care l-a condus până la sfârșitul vieții. A ridicat această formație în scurt timp la un nivel necunoscut până atunci la noi. Pentru ansamblul acesta a scris, în afară de lucrări destinate serviciului religios (liturghii, concerte etc.), compoziții corale laice, reprezentând prelucrări de melodii populare. Împreună cu corul a întreprins turnee remarcabile.

În afară de muzică corală religioasă și laică, creația sa cuprinde lucrări ocazionale, de pildă monumentala piesă corală ”Cu tărie înainte”, scrisă în 1885 cu prilejul jubileului de jumătate de veac al Academiei Mihăilene din Iași. În 1883, cu prilejul inaugurării statuii lui Ștefan cel Mare din Iași, a scris ”Cântecul lui Ștefan cel Mare”, reluat și amplificat în zilele noastre de compozitorul Gheorghe Dumitrescu, în opera ”Ioan Vodă cel Cumplit”. De asemenea, ”Hora de la Plevna”, pe versuri de Vasile Alecsandri, ”Stejarul și cornul”, pe versuri populare, ”Ca un glob de aur”, pe versuri de Dimitrie Bolintineanu, reprezintă o remarcabilă autenticitate artistică.

A încetat din viață pe 8 decembrie 1903, la Iași.

Citit 604 ori Ultima modificare Miercuri, 19 Martie 2025 22:48

Mai multe din această categorie:

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.