Dramaturgul Iosif Naghiu s-a născut pe 11 martie 1932, la București.
A urmat studii superioare de artă plastică la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, dar nu și-a exercitat talentul în acest domeniu, alegând poezia și, imediat după aceea, pentru toată viața, dramaturgia.
Debutul său literar a avut loc în 1968, în revista „Luceafărul”, cu poezii publicate alături de Nora Iuga, Constantin Abăluță, Adrian Păunescu, Gabriela Melinescu și Constanța Buzea.
În același an, a debutat și în teatru scurt, cu piesa „Celuloid”, pusă ulterior în scenă la Teatrul ”Nottara”, sub conducerea dramaturgului Horia Lovinescu.
Primul său volum de teatru, „Autostop”, i-a adus marele succes, odată cu punerea în scenă a piesei „Gluga pe ochi”, la Teatrul ”Bulandra”, în regia lui Valeriu Moisescu. Această parabolă comică despre intelectualul agresat de forțele întunericului a fost jucată de peste 60 de ori cu sălile pline, până în 1971, când regimul comunist a interzis piesa și a declanșat o acțiune de intimidare a scriitorilor care nu se conformau „societății socialiste multilateral dezvoltate”.
Din acel moment, tânărul dramaturg a fost izolat: între 1971 și 1990, doar trei piese i-au mai fost puse în scenă, iar refuzul său de a se înscrie în partid l-a împiedicat să se angajeze la redacții sau edituri. A trebuit să aștepte zece ani până când piesa „A treia caravelă” a fost pusă în scenă.
Rămas fără slujbă și fără mijloace de existență, Iosif Naghiu nu a făcut niciodată pact cu regimul, acceptând o existență marginală. Nici după 1990, deși a avut câteva piese reprezentate pe scenă și la televiziune, nu a avut parte de montări numeroase. S-a dedicat coordonării Asociației București a Uniunii Scriitorilor, pe care a condus-o în perioada 1994-2003.
A scris peste 20 de piese de teatru, montate atât în țară, cât și în străinătate, distinse cu numeroase premii.
A fost scenarist pentru filmele „Ștefan Luchian” (în colaborare cu Nicolae Mărgineanu) și „Capul de zimbru” și a jucat în „Artista, dolarii și ardelenii” și „Ștefan Luchian”.
A primit două premii ale Uniunii Scriitorilor (1983 și 1993) și două premii ale Asociației Scriitorilor din București (1974 și 1984).
A fost decorat cu Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Ofițer, „pentru realizări artistice remarcabile și pentru promovarea culturii, de Ziua Națională a României”.
A încetat din viață pe 7 noiembrie 2003, la București.
