Rafinament în stil alsacian

Rafinament în stil alsacian

Evaluaţi acest articol
(0 voturi)
Fii primul care postează comentarii!

Deşi în istoria sa nu a fost lipsit de evenimente dramatice, Strasburgul pare, pe undeva, un oraş prins într-o capsulă a timpului. Cel puţin asta este impresia pe care ţi-o lasă străduţele cochete cu case ca de jucărie, păstrând arhitectura de acum câteva secole, podurile arcuite peste braţele râului Ill, turnurile medievale ce făceau parte cândva din lanţul de fortificaţii ce apăra oraşul.

Nu este de mirare că centrul istoric al Strasburgului a fost în întregime inclus, în 1988, în patrimoniul cultural UNESCO, fiind primul oraş francez ce a beneficiat de o asemenea onoare.

Tradiţie şi modernitate

Rădăcinile tradiţiei alsaciene nu exclud valorile modernităţii. „Cartierul european”, zona în care au fost construite sediile instituţiilor UE, este un exemplu al arhitecturii futuriste, simboluri ale aspiraţiilor construcţiei comunitare. Dar, după cum spuneam, oraşul nu încearcă să te impresioneze neapărat printr-un gen de grandoare faraonică. Chiar şi în cazul impozantei Catedrale Notre Dame, emblemă a oraşului, capodoperă a stilului gotic, nu atât dimensiunile sunt cele mai importante.

Mai semnificativ este, poate, că în acest locaş se simte forţa atemporală a credinţei. Chipurile sfinţilor privesc vizitatorii de azi la fel cum îi priveau pe regii de ieri. Catedrala reprezintă visul devenit realitate a zeci de generaţii care, timp de aproape de mai bine de un sfert de mileniu, între 1176 şi 1439, au lucrat la desăvârşirea ei.

„Micile plăceri ale vieţii”

Fineţea detaliilor, rafinamentul experienţelor multiculturale, poveştile despre regi, cavaleri şi prinţese de demult, pulsul unei vieţi ancorate într-un spirit jovial şi prietenos sunt cu adevărat punctele forte ale Strasburg-ului. O plimbare cu vaporaşul pe Ill prin labirintul de clădiri multicolore, ecluze, pontoane ale vechilor case de comerţ, un popas în „Petite France” pentru admira micile magazine de suveniruri sau pentru a degusta din specialităţile  gastronomice alsaciene fac parte din „micile plăceri ale vieţii” pe care oraşul le oferă din plin vizitatorului. Este un „peisaj” ce poate fi completat armonios de comorile culturale pe care oraşul le oferă.

La Strasburg, Johannes de Gutenberg a inventat tiparul. Tot aici, Rouget de Lisle a compus „Cântecul de război al armatei Rhinului”, piesă ce avea să devină celebră sub denumirea de… „La Marseillaise”! Palais de Rohan, construit după planurile aceluiaşi arhitect care a conceput şi palatul de la Versailles, găzduieşte astăzi trei muzee prin intermediul cărora poţi face o incursiune în istoria bimilenară a oraşului, te poţi „întâlni” cu marii maeştri ai artelor frumoase sau poţi admira capodopere ale artei decorative.

Dar, în ton cu modernitatea, Strasburgul găzduieşte şi un impresionant Muzeu de Artă Modernă şi Contemporană, un Planetarium şi chiar şi un muzeu de… seismologie şi fizică a Pământului.

Cel mai bine Strasburgul se dezvăluie vizitatorului la pas. Din Place Kleber până în Place de Gutenberg, din Grande Ile până la Palais de Rhin sunt „comori” ce aşteaptă să fie descoperite. Dar despre toate acestea vă vom oferi mai multe detalii în suplimentul „Weekend Magazin” al ziarului nostru.

Citit 1304 ori Ultima modificare Luni, 30 Noiembrie -0001 02:00

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.