Sonia Argint Ionescu este cunoscută în lumea media ca prezentatoarea emisiunii de limba germană de la TVR şi fostă prezentatoare a Festivalului Cerbul de Aur în 2004 şi 2005. A cochetat cu moda la începuturi şi avea perspectiva de a deveni model internaţional. Întâmplarea a făcut însă ca Sonia să rămână în ţară şi să-şi construiască o carieră în televiziune, însă contactul cu lumea modei nu a fost pierdut definitiv, Sonia lansându-şi o linie proprie de bijuterii....
Rep: Ai regretat în vreun moment faptul că nu ai ajuns să defilezi pe marile catwalk-uri de modă de la Milano sau Paris? Dacă ai fi ajuns model internaţional crezi că viaţa ta ar fi fost altfel?
S.A.I.: Sunt convinsă că odată ajunsă acolo, succesul ar fi fost asigurat. Şi ceea ce spun nu are legătură cu vreo lipsă de modestie. Fizionomia mea era destul de căutată la momentul respectiv. De aceea au existat regrete şi am fost cumva dezamăgită că nu m-am ambiţionat să slăbesc cele două kilograme pe care le aveam în plus. De atunci lucrurile s-au schimbat mult. Nici urmă de regret! Ca orice om te mai gândeşti la diverse aspecte legate de viaţă şi am ajuns la concluzia că viaţa mea este perfectă aşa cum este acum şi că nu mi-aş dori să mă aflu nicăieri altundeva!
Rep: Lucrezi de mulţi ani în Televiziunea Publică, unde prezinţi emisiunea de limba germană. Care sunt obiceiurile germane pe care le-ai adoptat de-a lungul vremii? Ai avut contact cu comunităţile săseşti din Transilvania, cu tradiţiile lor, cu bucătăria lor?
S.A.I.: Lucrez de 12 ani … e ceva vreme! Bineînţeles că am intrat în contact cu minoritatea germană din România. Obiceiuri şi tradiţii însă nu am adoptat. Nici bucătăria săsească nu este tocmai ceea ce prefer. Eu ca structură interioară, ca educaţie, m-am potrivit foarte bine în acest mediu germanofon. Nu am avut probleme în a-mi lua munca şi activităţile foarte în serios, în a duce lucrurile la bun sfârşit, în a fi punctuală, etc. Evident, calitatea limbii germane pe care o vorbesc a “cântărit” greu.
Rep: Ţi-ai lansat propria linie de bijuterii! Cum a evoluat această afacere şi cum s-a ajuns ca bijuteriile pe care le faci să fie vândute în Germania? Unde în Germania? Pe ce piaţă ţi-ar plăcea să pătrunzi?
S.A.I.: Evoluţia a fost cumva firească şi a crescut uşor, uşor. Ce-i drept nici nu m-am ocupat de acest business într-un mod foarte constant. Am tot avut alte priorităţi. Eu iau lucrurile pas cu pas, în ritmul meu, pentru că vreau să iasă bine. Şi acest aspect al vieţii mele va lua cu siguranţă amploare, dar atunci când îi va veni rândul. Până atunci încerc să identific locaţiile potrivite pentru colierele mele. Sunt foarte exigentă şi de aceea până acum am găsit doar două: unul în Bucureşti şi încă un loc superb, într-un oraş de vis din Germania – Wiesbaden. Deasemenea, eu nu vorbesc despre planurile mele, aşa că locurile în care îmi doresc să ajung rămân pentru moment doar în mintea mea.
Rep: Să nu uităm că ai şi o viaţă de familie, un soţ şi doi băieţi frumoşi. Între tine şi soţul tău a fost dragoste la prima vedere? Cum ai rezuma, în câteva rânduri, povestea voastră de iubire?
S.A.I.: A fost îndrăgosteală la prima şi a doua vedere. Aveam mulţi prieteni în comun care constant ne spuneau, fiecăruia în parte, că nouă ne-ar sta tare bine împreună. Întâmplarea face că nu ne-am cunoscut prin intermediul acelor oameni, ci printr-o coincidenţă. De atunci au trecut vreo zece ani, iar de curând am aniversat chiar 8 ani de când ne-am căsătorit.
Rep: Cum ţi-au schimbat copiii viaţa? Te-ai simţit pregătită să devii mamă în momentul în care a venit pe lume primul băiat?
S.A.I.: Bineînţeles că un copil îţi modifică viaţa, doi şi mai mult. Cine spune că nu este aşa, fie minte, fie nu se ocupă de el/ei. Schimbarea principală care intervine este că ţi se reaşează priorităţile cumva forţat. Indiferent de cât de egoistă este o persoană, sunt momente când pur şi simplu trebuie să faci ce au nevoie copiii şi nu tu. În rest, cu o bună organizare, înţelegere în cuplu, dar şi sprijin, cred că o femeie poate reuşi să facă faţă momentului în care devine mamă. La 22 de ani, când a venit pe lume primul nostru băieţel, nu pot spune că am fost foarte pregătită. Abia la al doilea am văzut diferit lucrurile. Acum însă îmi dau seama că vârsta mea de atunci a constituit un mare avantaj. Totul a decurs uşor, eu am fost şi sunt în continuare foarte relaxată în creşterea copiilor.
Rep: Ce te face fericită?
S.A.I.: N-ai tu loc să scrii tot ceea ce mă face fericită! Dar majoritatea momentelor de fericire autentică sunt foarte simple. Primele lucruri care îmi vin în minte ar fi: mirosul copiilor mei, îmbrăţişarea soţului, o carte care mă transpune în altă perioadă, în alt mediu, o călătorie, alergarea în parc dis de dimineaţă, o pereche nouă de pantofi, masajul, să cânt tare de tot atunci când conduc, un film al lui Woody Allen, şi multe altele…
Rep: Care sunt pasiunile voastre?
S.A.I.: Să facem mult sport împreună – ieşim cu bicicletele, alergăm, jucăm tenis, înotăm.
Sursa: agentiadepresamondena.ro
