Bucătăria belgiană - locul unde se întâlnesc fineţea franceză şi generozitatea germană

Bucătăria belgiană - locul unde se întâlnesc fineţea franceză şi generozitatea germană
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Turul nostru culinar se opreşte astăzi în Belgia, ţară împărţită în două culturi distincte: flamanzii în jumătatea nordică şi valonii în cea sudică. Ţara este faimoasă pentru midiile şi cartofii pai prăjiţi, vafele (waffles) şi cicoarea (chicory). Ciocolata fină este o pasiune, iar magazinele care o vând sunt în fiecare piaţă. Belgienii consumă mai multă bere decât vin, aceasta fiind produsă în micile şi vechile berării familiale.

Cult pentru mâncare

Gătitul este distracţia naţională, dar şi o artă în acelaşi timp. De la cel mai modern han până la cel mai elegant restaurant, de la fermier, miner şi oţelar până la baron şi duce, prepararea mâncării este aproape o religie pentru toţi. Belgienilor le place să mănânce şi, datorita istoriei lor tumultoase, au luat partea cea mai bună din gastronomia europeană. Ţara a fost invadată şi condusă de multe popoare (romani, vikingi, francezi, spanioli, olandezi, englezi şi nemţi), iar multe şi faimoase bătălii s-au purtat pe tărâmul Belgiei. Belgia a devenit un punct de întâlnire între cultura germanică din partea nordică a Europei şi cea latină din sud, ceea ce a influenţat bucătăria. Tehnicile de preparare şi ingredientele au fost asimilate de băştinaşi, care în Evul Mediu şi-au dezvoltat o gastronomie proprie. Astăzi, belgienii pot spune cu mândrie că mâncarea lor este gătită cu fineţea franceză şi servită cu generozitatea nemţească.

Bucătăria belgiană se distinge prin consistenţa sa. Micul dejun constă în general în pâine, unt, gem, brânză, câteodată ouă fierte uşor sau omlete ori produse de patiserie servite cu cafea sau ceai. Prânzul este consistent, dar de obicei mai uşor decât cina. Cofetăria este caracterizată de binecunoscutele praline de ciocolată belgiană, inventate la începutul secolului XX.

 

300 de reţete culinare

Bucătăria locală este foarte populară şi iese în evidenţă prin mâncărurile specifice, cum ar fi anghila cu legume şi verdeaţă sau salata Liege. Cele mai multe meniuri din restaurante sunt inspirate din bucatele tradiţionale cu creveţi, sparanghel, anghile, şuncă, diverse feluri de plăcintă ca aperitiv, în timp ce peştele şi carnea sunt servite la felul principal. Waterzooi, o supă de peşte sau de pui cu legume, este foarte apreciată atât de către belgieni, cât şi de turişti. Carnea de iepure, preparată în mod tradiţional cu bere, este considerată o delicatesă în Belgia. Roşii umplute cu creveţi, sparanghel în stil flamand, rinichi de mânzat, raci, cartofi fierţi şi slănină prăjită, andive gratinate, chifteluţe de iepure cu sos sau carnea de gâscă cu sos de usturoi sunt doar câteva din cele peste 300 de reţete tradiţionale.

Există, de asemenea, o gamă variată de brânzeturi. Gastronomia belgiană nu se rezumă la friptură, fiecare regiune are o selecţie destul de variată de feluri de mâncare de sezon. De exemplu, în sud se mănâncă peştele de râu (anghilă, păstrăv, ştiucă), tocana de ciuperci sălbatice. În partea de nord a ţării – fructele de mare (creveţi, scoici). În toată ţara se consumă foarte multe legume.

Cartofii prăjiţi şi vafele, gustări naţionale

Belgienii sunt inventatorii cartofilor prăjiţi. Datorita metodei de prăjire, cu untură, şi ingredientelor folosite, aceşti cartofi prăjiţi au un conţinut mult mai mic de grăsime şi sunt mult mai gustoşi. Se servesc în porţii mari şi mici, în cornete sau farfurii de hârtie, cu maioneză, muştar şi ketchup. O altă gustare populară sunt vafele belgiene, un preparat tradiţional pentru dimineaţa de Crăciun. Se servesc şi de Anul Nou sau la ocazii importante, ca nunta şi botezul. Ele se oferă persoanelor aflate în convalescenţă pentru a le reda apetitul şi puterea. Cicoarea belgiană are un loc de onoare în meniuri şi un stil unic de cultivare. O frunză are o singură calorie şi are o valoare nutritivă considerabilă, prin conţinutul său de minerale. Cu cât este mai proaspătă, cu atât este mai dulce. Se poate servi în salate sau cu creveţi şi alte legume. Întotdeauna se foloseşte unt pentru prepararea cicorii.

Berea, băutură şi ingredient

Belgienii preferă vin sau bere la masă. Ei consumă într-un an 200 de litri de bere pe cap de locuitor. Berea lor le umbreşte pe cele din Germania, Olanda şi Danemarca. Puţine reţete culinare belgiene sunt considerate complete fără gustul delicios de bere. Una dintre cele mai tipice este cea pentru tocăniţa flamandă cu bere (carbonara flamande). Reţetele cu bere nu se limitează doar la aperitive, fiind chiar câteva reţete pentru supe care includ bere, iar pentru vafele belgiene laptele sau apa au fost înlocuite cu această băutură.

Reţete tradiţionale belgiene

Waterzooi – supă tradiţională de peşte

Ingrediente

700 g file de cod,  trei rădăcini mijlocii de ţelină tocate, 25 g unt,   linguriţă de sare, piper negru proaspăt măcinat, trei gălbenuşuri, 4 linguri de smântână, două linguriţe făină de porumb, pătrunjel tocat,  pâine de secară.

Mod de preparare

Crestaţi pielea peştelui şi îndepărtaţi-o dintr-o singură mişcare. Codul se taie în bucăţi mari de aproximativ 4 cm şi se pun într-o cratiţă cu apă rece. Se adaugă ţelina, untul şi condimentele şi se pun pe foc. Se fierb timp de 8-10 minute, până când carnea se desface cu uşurinţă dacă este străpunsă cu o furculiţă. Atunci se scoate cu grijă peştele şi se pune într-un vas de servire. Peste carne se împrăştie ţelina. Se acoperă şi se ţine la cald. Se strecoară seama de peşte şi se dă în clocot circa 5 minute, după care se ia de pe foc. Se bat gălbenuşurile cu smântâna şi făina de porumb până se omogenizează. Se amestecă cu puţină zeamă de peşte, apoi se încorporează cu restul de fiertură. Se amestecă continuu până se îngroaşă. Se mai dă pe foc încă 2-3 minute. Ajustaţi condimentele, dacă este necesar, şi turnaţi sosul peste peşte. Se decorează cu pătrunjel tocat.

Vafe belgiene

Ingrediente:

225 g unt, 225 g zahăr, 4 ouă, 225 g faină, două linguriţe praf de copt, o linguriţă scorţişoară, o linguriţă extract de vanilie, o lingură de ulei.

Mod de preparare:

Într-o cratiţă se topeşte untul, apoi se încălzeşte forma pentru vafe şi se unge cu puţin ulei. Transferaţi untul într-un castron mai mare şi adaugaţi zahărul, amestecând bine. Se încorporează ouăle, unul câte unul. Adăugaţi făina, praful de copt, scorţişoara, extractul de vanilie, uleiul şi amestecaţi până la omogenizare. În funcţie de mărimea formei pentru vafe, turnaţi în ea câte puţin din compoziţie şi lăsaţi-le să se rumenească aproximativ cinci minute. Se servesc calde cu gem, sirop de fructe sau smântână.

Citit 7023 ori Ultima modificare Vineri, 22 Februarie 2013 17:58

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.