Căţeaua cu trei picioare (pastel pe strada Frunzei)

Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Văd pe stradă şi mă doare/ o căţea cu trei picioare...

uite-o, merge...lumea vede/ cum se ţine de perete

şi s-opreşte şi se-ndoaie.../ au călcat-o trei tramvaie

când căta s-aducă oase/ pentru fiicele frumoase,

pentru fiii ţintă-n frunte.../ toţi cu zilele mărunte,

toţi şi toate fără şanse.../ numai dacă vrea să-i lase

(vatmanul cu mintea creaţă)/ să înghită nişte viaţă

măcar cât încă nu moare/ mama lor cu trei picioare!

 

Şi aud şi văd pe stradă/ cum căţeaua nu e toată...

după resturi, zi şi noapte,/ să adune-un pic de lapte

şi să duc-un strop de vlagă/ la mărunţii din desagă,

dintre scheunat şi ploaie,/ dintre suflet şi tramvaie...

şi să sugă şi să crească/ (printre cei cu mintea iască)

până când or să înveţe/ câte lacrimi şi tristeţe

n-ochii celei care poate/ pentru ei, albi/negri şapte...

şi-ntru slava celei care-i/ mama lor cu trei picioare!

Citit 7480 ori Ultima modificare Duminică, 09 Iunie 2013 14:37

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.