ARTHUR GOROVEI (n. 19.II. 1864 - m. 19.III.1951)
S-a impus ca un nume de seamă în istoria etnologiei româneşti, prin declanşarea unei veritabile mişcări de strângere a tradiţiilor populare, pe care le-a valorificat atât prin lucrările de sine stătătoare pe care le-a publicat, cât şi prin colaborările sale în reviste de gen, unele chiar iniţiate sau conduse de el – cea mai importantă fiind „Şezătoarea”, care a apărut, cu anumite întreruperi, în perioada 1892-1929. Dintre lucrările publicate, menţionăm doar: „Cimiliturile românilor”, „Datinele noastre la naştere”, „Datinele noastre la nuntă”, „Descântecele românilor”, „Ouăle de Paşti” şi „Credinţi şi superstiţii ale poporului român”. Pentru activitatea sa, Academia Română l-a ales printre membrii ei.
De Florii
Când vii de la biserică în ziua de Florii, să ungi pomii cu colivă, ca să ţie florile * Mlădiţele de lozie [specie de răchită] de la biserică în ziua de Florii nu se pun în casă, ci se lasă afară sub streaşina casei * Dacă în ziua de Florii umbli încins cu salcie dusă la biserică, nu te mai doare mijlocul * Salcie de la Florii făcută cercuri şi pusă la icoane e bună să se aprindă când fulgeră şi trăsneşte şi este cineva singur în casă * Salcia se pune la fereşti în ziua de Florii. Salcia care ai pus-o să n-o arunci, ci s-o pui la icoană, că-i bună pentru spor la albine * Din salcia de la Florii se fac cercuri şi se pun pe pomi, ca să dea roade mai multe * Când vii de Florii de la biserică cu salcie, dă cu ea prin urechi, ca să nu te doară şi încinge-te peste brâu, ca să nu te doară şalele la secerat * În ziua de Florii se înghit mâţişoare spre a fi scutit de dureri de grumaz. Tot atunci se ating vitele cu mâţişoare sfinţite, ca vitele peste an să fie înflorite, adică frumoase. Mâţişoarele se păstrează şi vara; la vreme de zloată, trăsnetele şi grindină, se pune o crenguţă din ele pe foc şi se crede că fumul lor împrăştie zloata, trăsnetele şi grindina * Cum va fi vremea de Florii, tot aşa va fi şi în ziua de Paşti.
În Săptămâna Mare
În săptămâna Sfintelor Paşti nu e bine ca muierea să coase, căci atunci împarte Sf. Ilie trăsnete * Miercurea din Săptămâna Mare se numeşte Miercurea Strâmbă, dar femeile, ca să n-o supere, îi spun Miercurea Frumoasă * Joi seara, în Săptămâna Patimilor, când se citesc cele 12 Evanghelii, e bine ca aceia ce se duc la biserică să facă câte un nod în baieră după cetirea fiecăreia şi, cu acea baieră cu 12 noduri de se va încinge cine are friguri, îi va trece * În Joia Paştelui se ia un bulgăre de tămâie nefărâmat, se aprinde pe când se citesc cele 12 Evanghelii şi restul e bun de aprins în casă pe când tună ori trăsneşte, ori de afumat copii speriaţi * Vinerea, în Săptămâna Patimilor, se roşesc ouăle * În Vinerea Mare să nu coci pâine şi să nu dai din casă * În seara de Vinerea Paştilor, lumea care vine la biserică, vine cu lumânările aprinse. Sosiţi, ocolesc casa de trei ori şi fac cruce cu lumânarea pe pereţi, în cele patru părţi, ca să fie ferită de foc, boli şi trăsnet * Se zice că cel ce se scaldă în Vinerea Mare sau Paşti este sănătos peste tot anul * De plouă în Vinerea Seacă, are să fie anul îmbelşugat * În Vinerea Seacă de lângă Paşti nu se dă nimic afară din ogradă, că nu e bine * Cine se scoală în Vinerea Seacă înainte de a răsării Soarele, acela nu mai are boli în oase * Dacă pomii nu rodesc, este bine ca femeia să meargă, în Sâmbăta Paştilor, cu mâinile pline de aluat şi să le şteargă de pomi, care apoi vor rodi * În Sâmbăta Paştilor se face şi o păscuţă a vitelor, care se dă vacilor să mănânce, ca să aibă mană.
(Selecţie şi prezentare din Arthur Gorovei -Credinţi şi superstiţii ale poporului român, Bucureşti, 1915)
