Lapidariumul. Un complex arhitectonic care ar fi trebuit să ne îmbie la plimbare, la relaxare, la diverse manifestări culturale, artistice. Un loc care ar trebui să fie…, dar nu e nici pe departe.
Unde se află? Începe de pe laterala Muzeului de Istorie şi se prelungeşte într-un spaţiu pietonal, printre V-uri, până în fosta stradă a Avântului. Pe treptele de lângă biserica grecească creşte o vegetaţie anapoda, la voia întâmplării, străjuită pe alocuri de bare de metal ruginite. Iar zidurile din apropiere aproape că nu se mai văd de sub graffiti.
Departe de a fi opere de artă, mâzgâliturile de pe pereţi seamănă a întâmplare nefericită şi a frustrări pline de culoare. Iar băncile, câte sunt, reprezintă adevărate pericole. Să nu cumva să vă aşezaţi pe acolo în condiţii de minimă umezeală pentru că veţi „dansa” în ritmul muzicii care i-a inspirat pe nefericiţii autori de graffiti. Din cauză de electricitate…
Fântâna funcţionează când şi când, dar nici ea nu se vede de copiii care au transformat locul în ştrand. O baie într-o zi călduroasă nu strică. Bine, strică imaginea locului, care ar fi trebuit să fie…
Să mai punem la socoteală bordurile stricate? Praful care se ridică la o minimă adiere? Probabil nici nu mai e nevoie. Lipsa totală de verdeaţă? Sau globurile sparte ale becurilor care ar trebui să lumineze seara? Plimbaţi-vă în altă parte, gălăţeni, lapidariumul ar fi trebuit să fie…
Explicaţii foto:
1 – Când e ceva mai mult soare, locul devine ştrand pentru ştrengari
2 – Treptele pline de vegetaţie anapoda sunt umbrite şi de un graffiti de prost gust
3 – Nu îndrăzniţi să vă aşezaţi! E pericol mare!
4 – Rugină şi asfalt scobit
